Studiu: Jumătate dintre angajații din București au continuat să lucreze preponderent de acasă și după ridicarea stării de urgență
Telex » Știri 27 octombrie 2020
Jumătate dintre angajaţii care îşi desfăşoară în mod obişnuit activitatea în clădiri de birouri au continuat să lucreze preponderent de acasă şi după ridicarea stării de urgenţă, în ciuda faptului că majoritatea companiilor au început să îşi readucă parţial sau prin rotaţie personalul în spaţiile de birouri, potrivit unui studiu realizat de Cushman & Wakefield Echinocţiu, citat de Agerpres. Astfel, dacă în perioada stării de urgenţă (martie-mai 2020) 83% dintre angajaţi au lucrat de acasă, numărul acestora a scăzut la 50% în timpul stării de alertă (iunie-septembrie 2020), în condiţiile în care 22% dintre angajaţi şi-au reluat integral activitatea de la birou, iar 28% au practicat un mix între munca de la birou şi cea de acasă, potrivit unui studiu realizat în perioada 28 septembrie – 8 octombrie pe un eşantion de 205 angajaţi, cu privire la metodele de lucru ale angajaţilor din România pe perioada pandemiei Covid-19.
Potrivit analizei, cea mai mare parte a angajaţilor a reuşit să se adapteze noilor condiţii de lucru, ţinând cont că munca de acasă era un concept mai puţin răspândit pe piaţa locală, iar revenirea la birou s-a făcut în condiţii speciale, cu respectarea unor norme de securitate medicală şi distanţare fizică.
Astfel, 83% dintre angajaţi au avut o experienţă cel puţin bună atât în ceea ce priveşte munca de acasă, cât şi munca de la birou după revenirea din starea de alertă, ceilalţi găsind această perioadă nesatisfăcătoare sau chiar demoralizantă din punct de vedere profesional.
Timpul salvat în trafic rămâne principalul avantaj al muncii de acasă, beneficiu apreciat de 83% dintre angajaţi, următoarele aspecte favorabile fiind legate de o libertate suplimentară în gestionarea orelor de lucru (56%) şi realizarea de economii (52%). În contrapondere, 76% dintre angajaţi resimt lipsa socializării directe cu colegii, aproape jumătate (48%) au dificultăţi în delimitarea timpului personal de cel profesional, iar 39% nu au un spaţiu potrivit pentru desfăşurarea muncii de acasă. Mai mult, 32% dintre angajaţi consideră că relaţia cu colegii s-a înrăutăţit în perioada muncii de acasă, iar 21% au dificultăţi în gestionarea relaţiei cu clienţii, colaboratorii şi partenerii, susţin autorii studiului.
În acest context, doar 7% dintre angajaţi şi-ar dori să lucreze exclusiv de acasă după depăşirea pandemiei, cel mai dorit program fiind un mix de lucru trei zile la birou şi două zile de acasă, opţiune aleasă de 26% dintre respondenţi.
Studiul mai arată că, pentru ca birourile să îşi crească atractivitatea în rândul angajaţilor, acestea ar trebui să fie situate mai aproape de casă (59%), să beneficieze de mai multe spaţii verzi (44%) şi să fie mai sigure, având un grad de densitate mai scăzut (39%) şi fiind mai bine ventilate (30%). O proximitate mai mare faţă de mijloacele de transport în comun nu mai reprezintă momentan o prioritate majoră, în condiţiile în care acest criteriu este menţionat de doar 17% dintre respondenţi.
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
Legătura dintre știință și artă – via învățământ | Aula Magna a Politehnicii, gazdă a spectacolelor de teatru
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistice pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național