Lipsa resurselor financiare și a educației în acest domeniu, lipsa motivației și a consilierii în carieră, precum și stările emoționale fluctuante sunt principalele provocări cu care se confruntă, în prezent, tinerii din România, la mai bine de un an de la începutul pandemiei, arată datele celui mai recent studiu național Insights PulseZ. Studiul, aflat la cea de-a doua ediție, a fost conceput și coordonat de specialiștii programelor naționale antreprenoriale „Vreau să Fiu Antreprenor” (VSFA) și „Insights”, din cadrul organizației Romanian Business Leaders (RBL), și realizat de agenția de studii de piață IZI data în rândul a aproximativ 1.200 de tineri din România. Cercetarea s-a axat pe surprinderea stărilor, comportamentelor, intereselor și dorințelor tinerilor din țara noastră, în noul context pandemic, membri ai generației Z (cei născuți după 1995, cunoscuți și ca iGeneration, Centannials sau „nativii digitali”), în ultimele luni ale acestui an (iulie 2021), comparativ cu 2020 (perioada mai-iunie 2020, când a fost desfășurată prima ediție a studiului).

„Prin acest studiu ne-am propus să analizăm comportamentele și stările tinerilor din România, interesele și motivațiile lor, în acest context pandemic, comparativ cu ceea ce a însemnat 2020 pentru ei, astfel încât să le putem înțelege deciziile de acțiune și consum, planurile de dezvoltare, precum și percepția asupra lumii de astăzi și a noii realități. Generația Z este considerată prima generație născută într-o perioadă în care internetul și noile tehnologii sunt disponibile la scară largă, acești tineri fiind extrem de conectați la mediul digital și consumatori avizi de social-media - companiile, organizațiile, dar și autoritățile se raportează la preferințele lor în construirea strategiilor de business”, a declarat Alin Claudiu Apostu, coordonator al studiului Insights și project manager în cadrul programelor naționale „Insights” și „Vreau să fiu Antreprenor”.

La rândul său, Silvia Luican, fondator al „IZI data”, a subliniat că cei care nu se uită la generația Z, care nu se modelează după aceștia, vor deveni inadaptați mai curând decât se așteaptă. „Viitorul se întâmplă deja și se întâmplă repede. De multe ori, relevanța generației Z este subestimată, deoarece puterea financiară a acestei generații este mai scăzută. Însă, forța generației Z se manifestă deja, prin puterea ei de influență asupra generațiilor mai mature, dar și prin nealinierea tinerilor la structurile sociale tradiționale”, a menționat Silvia Luican.

La aproape un an și jumătate de la începutul pandemiei de coronavirus, tinerii generației Z din România au mărturisit că se simt mai obosiți (50% în 2021 față de 34% în 2020), că se confruntă cu stări emoționale fluctuante (49% în 2021 vs. 37% în 2020), dar și cu momente de incertitudini referitoare la perioada ce va urma, luând în calcul și actualele tensiuni din sfera personală și profesională (32% în 2021 vs. 26% în 2020).

Totodată, datele arată că, în 2021, tinerii resimt mai pregnant lipsurile din societatea românească față de acum un an. Cele mai importante dintre lipsurile menționate de reprezentanții generației Z sunt resursele financiare (77% în 2021 vs. 59% în 2020), urmate la o distanță considerabilă de lipsa consilierii în carieră (59% în 2021 vs 47% în 2020), precum și problema birocrației și deficitul de digitalizare (55% în 2021 vs. 32% în 2020), dar și lipsa susținerii morale din partea apropiaților (50% în 2021 vs. 34% în 2020) și, nu în ultimul rând, lipsa accesului la programe de învățare non-formală - cursuri, programe de leadership (48% în 2021 vs. 37% în 2021).

Participanții au fost întrebați despre abilitățile/ariile de care au nevoie și pe care și-ar dori să le învețe pentru a se dezvolta. Topul abilităților menționate de ei suferă mici modificări față de cel menționat anul trecut, iar explicația stă în contextul economic prin care a trecut România în ultimul an. Astfel, dacă organizarea personală (gestionarea timpului, productivitatea proprie) rămâne, în continuare, pe primul loc în topul preferințelor (60%), în 2021, nevoia de educație financiară și de investiții crește semnificativ, ajungând pe primul loc printre nevoile tinerilor (60% în 2021 vs 51% în 2020).

Conform studiului, dacă fetele menționează într-o mai mare măsură nevoia de a învăța să-și gestioneze mai bine emoțiile (66% fete vs. 40% băieți), băieții menționează mai des educația financiară (64% băieți vs 56% fete), tehnologia (44% băieți vs 29% fete) și lucrul în echipă (30% băieți vs 21% fete).

Referitor la planurile profesionale ale tinerilor, 1 dintre 3 respondenți ai generației Z precizează că plănuiește să se angajeze în România, iar 21% dintre ei se gândesc să își continue studiile în țara noastră. Doar 12% dintre participanții la studiu declară că vor să lucreze în străinătate și tot atâția sunt cei care intenționează să își deschidă o afacere.

Cei mai mulți dintre respondenții studiului (43%) au declarat că, în această perioadă, petrec zilnic între 4 și 8 ore în fața ecranelor, urmați de aproape o treime (28%) care susține că stă în fața ecranelor între 8 și 12 ore. Nu se remarcă diferențe în funcție de genul tinerilor, în ceea ce privește timpul petrecut în fața ecranelor, dar sunt mai mulți cei între 19-21 de ani care acordă mediului digital între 8-12 ore (32% vs. 24% 16-19 ani). De asemenea, sunt mai mulți tinerii din mediul urban (31%) care își petrec între 8-12 ore navigând pe ecrane în comparație cu cei din mediul rural (25%).

Acces la carieră de succes oferă consiliere și orientare în carieră studenților

Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România (CECCAR) derulează, în perioada 14 septembrie 2020-13 septembrie 2022, proiectul ACCES - facilitarea accesului către profesiile contabile prin crearea unui sistem funcțional de stagii de practică - Pilonul I, POCU/626/6/13/133224. Proiectul este cofinanțat de Uniunea Europeană din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020.

Obiectivul general al proiectului vizează facilitarea tranziției de la educație la piața forței de muncă pentru cel puțin 322 de studenți înmatriculați în sistemul de învățământ superior (ISCED 6 și 7), cu domiciliul în regiuni mai puțin dezvoltate ale României, prin instituirea unui sistem funcțional de stagii de practică și programe de învățare la locul de muncă realizate preponderent la potențiali angajatori care își desfășoară activitatea în sectoarele economice cu potențial competitiv identificate conform SNC și/sau domeniile de specializare inteligentă conform SNCDI.

Cu alte cuvinte, prin intermediul proiectului Acces la carieră de succes – Pilonul I, CECCAR se implică în sprijinirea studenților înscriși la studii universitare în științe economice pentru a face tranziția de la educație la piața muncii.

Studenții au oportunitatea de a face practică în cadrul unor societăți și cabinete autorizate să desfășoare servicii în domeniul financiar-contabil, unde au ocazia de a descoperi profesia contabilă, de a învăța de la profesioniști în domeniu ce presupune un job și cum se lucrează în echipă pentru a conduce businessul spre succes.

Așa cum arată și studiul menționat anterior, lipsa consilierii în carieră este una dintre provocările cu care se confruntă tinerii. Proiectul Acces la carieră de succes ajută peste 320 de studenți prin programe de consiliere și orientare în carieră, oferindu-le acestora să își descopere atuurile și să observe care sunt aspectele pe care ar trebui să le îmbunătățească. Consilierea și orientarea în carieră le oferă celor aflați la începutul traseului profesional să devină mai bine pregătiți pentru accesul pe piața muncii, iar pe cei care au o minimă experiență dobândită în timpul anilor de studii universitare îi sprijină pentru a avansa la actualul loc de muncă sau chiar să se reorienteze către domeniul de activitate care li se potrivește.

Proiectul Acces la carieră de succes – Pilonul I vine, astfel, cu o serie de instrumente complementare practicii, utile studenților. Pe lângă avantajul de a aplica în practică teoria acumulată pe parcursul anilor universitari, studenții se vor familiariza cu așteptările pe care angajatorii le au și vor avea avantajul de a beneficia gratuit de programe de consiliere și orientare în carieră, precum și de cursuri cu tematici de actualitate pentru aceștia.

Așa cum arată studiul Insights PulseZ, printre cele mai importante lipsuri menționate de tineri se află deficitul de digitalizare, precum și lipsa accesului la programe de învățare non-formală. Așadar, proiectul derulat de CECCAR reprezintă un real sprijin pentru noile generații de a recupera cunoștințe și abilități necesare într-o societate în continuă schimbare, plină de provocări, în care avansul tehnologic înregistrează o viteză considerabilă, cu atât mai mult odată cu debutul pandemiei de COVID-19.

De asemenea, studenții beneficiază, odată cu intrarea în proiect, de sprijin permanent din partea cadrelor didactice cu atribuții în derularea stagiilor de practică.

Printre cursurile despre care am amintit anterior se regăsesc și webinarii pentru managementului timpului, care sunt foarte utile pentru cei care se află la început de carieră. Organizarea timpului reprezintă, alături de învățarea continuă, cheia succesului în carieră. Niciun task nu poate fi realizat cu succes fără un bun management al timpului. Iar dacă vorbim despre domeniul financiar-contabil, cu atât mai mult managementul timpului este esențial, având în vedere că întreaga activitate se desfășoară cu termene-limită. De altfel, studiul menționat anterior relevă că pe primul loc în topul abilităților pe care tinerii vor să și le dezvolte se află tocmai gestionarea timpului. Să nu uităm că o bună organizare a timpului poate fi obținută și prin utilizarea tehnologiei, care trebuie să fie prietenul oricărui angajat sau antreprenor din domeniul financiar-contabil. Webinariile de competențe digitale pe care le vom derula prin intermediul proiectului confinanțat de Uniunea Europeană din Fondul Social European, prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020, vizează dezvoltarea competențelor digitale și de utilizare a tehnologiei informației ca instrument de învățare și cunoaștere. Dezvoltarea competențelor digitale ajută viitorii angajați să fie mai performanți, să se axeze pe activități indispensabile întreprinderii, aplicând raționamentul profesional cu ajutorul rezultatelor oferite de digitalizare.

Detalii despre Acces la carieră de succes – Pilonul I sunt disponibile pe site-ul proiectului.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)