Prin adoptarea unei agriculturi ecologice bazată pe eliminarea îngrășămintelor chimice, reducerea culturilor intensive și o creștere a pajiștilor și a culturilor extensive, Europa ar reuși să își hrănească în mod durabil cei 530 de milioane de locuitori în anul 2050, susține un studiu transmis de AFP, citată de Agerpres. Analiza, elaborată de Institutul pentru dezvoltare durabilă și relații internaționale (IDDRI), din subordinea Institutului pentru Studii Politice (IEP) din Paris, subliniază că, pentru a hrăni mai multe persoane într-o manieră mai echilibrată, reducând în paralel emisiile de gaze cu efect de seră ale sectorului agricol cu 40% comparativ cu anul 2010, trebuie ca agricultura europeană „să producă mai bine cu mai puțin”.

Studiul preconizează o reducere de 10% până la 50% a randamentelor agricole actuale în funcție de culturi.

Modelul elaborat de IDDRI ține cont de constrângerile climatice, mizele producției agricole și agroalimentare și prognozele de sănătate publică internațională. În schimb, cei doi autori ai studiului, Xavier Poux și Pierre-Marie Aubert, admit totuși că nu au analizat încă viabilitatea economică a sistemului lor pentru agriculturi.

Studiul admite că agricultura europeană și-a îmbunătățit eficiența în termeni de emisii de gaze cu efect de seră (care au scăzut cu 20% între 1990 și 2015), dar subliniază că sistemul actual, bazat pe utilizarea semnificativă a pesticidelor și îngrășămintelor chimice, „nu este unul durabil” avându-se în vedere degradarea alarmantă a biodiversității la care contribuie acest sistem.

Agricultura europeană trebuie să respecte obiectivele fixate în cadrul acordurilor internaționale cu privire la climă, modificând însă regimul alimentar actual al populațiilor care este „prea bogat și dezechilibrat” și care contribuie la creșterea cazurilor de afecțiuni (obezitate, diabet, maladii cardio-vasculare) subliniază documentul. „Chiar dacă producem mult în Europa, mâncăm de asemenea prea mult și în mod dezechilibrat comparativ cu recomandările nutriționale ale Autorității europene pentru siguranța alimentară (EFSA) și ale Organizației Mondiale a Sănătății (OMS)”, susțin autorii studiului.

Trecerea la o „agricultură fără chimicale și care include o componentă importantă de pajiști permanente și alte infrastructuri agro-ecologice ar permite recuperarea biodivesității, cea a calității resurselor naturale și o scădere a emisiilor”, se mai arată în studiul IDDRI. De asemenea, reducerea culturilor intensive ar afecta în special animalele hrănite cu cereale, precum porcii sau păsările, ceea ce ar permite Europei să înceteze să mai importe peste 40 de milioane de tone de soia pe an și de asemenea să reducă presiunile asupra despăduririi, în special în America de Sud.

În pofida reducerii randamentelor, un sector agro-ecologic european ar înregistra un excedent al producției non-consumat care ar putea fi valorizat la export grație calității sale (o creștere de 20% a producției de lapte) și în cazul vinului, precizează studiul.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)