Studiu Mastercard: 53% dintre români primesc cea mai mare parte a venitului în cont bancar
Telex » Știri 5 octombrie 2022
Doar jumătate din populația adultă din România primește venitul lunar exclusiv în contul bancar, iar 17% primesc integral venitul în numerar, arată un studiu realizat de Mastercard, citat de Mediafax. Astfel, un total de 53% dintre cei chestionați primesc cea mai mare parte a venitului (mai mult de 75%) în cont. Scorul este considerabil mai scăzut decât în alte țări din regiune: Bulgaria a înregistrat 66%, Ungaria 71%, iar în Croația, cea mai digitalizată piață a veniturilor dintre cele patru, scorul a fost de 82%.
Doar 21% dintre cei care primesc cel puțin o parte din venitul lor în cont au declarat că de obicei nu retrag nimic, în timp ce 13% au indicat că retrag întreaga sumă pe care o primesc prin contul bancar.
Conform Indicelui Plăților Digitale 2021, o metodologie dezvoltată de Mastercard, care analizează evoluția plăților digitale la nivel național, sub-indicele Utilizare a obținut 44 de puncte din 100, ceea ce sugerează că există, în continuare, potențial semnificativ de extindere a utilizării soluțiilor de plată digitală în România. „Nivelul de utilizare a plăților digitale este direct corelat cu infrastructura existentă și cu nivelul de cunoștințe al consumatorilor, ceilalți doi sub-indici analizați de raport. Direcțiile de acțiune pentru creșterea acestui indice includ eforturile de reglementare în vederea extinderii rețelei de acceptare la comercianți, disponibilitatea tot mai multor soluții de plată convenabile și sigure, inițiativele de educație financiară pentru îmbunătățirea nivelului de cunoștințe și de înțelegere al consumatorilor în ceea ce privește plățile electronice. Trebuie să ne uităm, de asemenea, și la factori precum pregătirea digitală și digitalizarea veniturilor. Schimbarea de comportament este un proces lent, care se întâmplă în timp, de aceea este important să investim constant timp și resurse în acest obiectiv. Alături de siguranță și simplitatea plăților pentru posesorii de card, precum și pentru comercianți, o finalitate crucială a creșterii gradului de utilizare este trasabilitatea banilor - pentru diminuarea economiei subterane și consolidarea economiei naționale”, a declarat Cosmin Vladimirescu, Country Manager Mastercard România și Croația.
Sub-indicele Utilizare urmărește două componente: utilizarea plăților fără numerar și rata de adoptare a soluțiilor de plată, fiecare cu o pondere egală în punctajul final.
Componenta Utilizarea plăților fără numerar a obținut 56 de puncte și analizează performanța generală a plăților digitale, în raport cu numerarul. Scorul arată că este nevoie de extinderea infrastructurii de plăți digitale pentru consumatori și este un indicator al unui apetit puternic pentru numerar. Deși evoluția din ultimii a acestui raport indică o scădere constantă a cotei de retragere și avansul trecerii de la numerar la card, volumul retragerilor de numerar continuă să depășească semnificativ volumul cheltuit cu cardul la comercianții din România.
Componenta Rata de adoptare a soluțiilor de plată a obținut 32 de puncte. Există câteva metode electronice de plată consacrate, care sunt utilizate frecvent. De exemplu, tehnologiile contactless, care se bazează pe o infrastructură contactless bine dezvoltată și pe o utilizare largă a cardurilor, au un nivel mai mare de adopție în rândul utilizatorilor din România, atingând 88% din tranzacțiile POS în 2021. Mai mult, 62% dintre cardurile (emise în România) utilizate online au datele stocate online, permițând o experiență de cumpărare lipsită de fricțiuni.
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
Legătura dintre știință și artă – via învățământ | Aula Magna a Politehnicii, gazdă a spectacolelor de teatru
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistice pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național