Investițiile în start-up-uri românești de inteligență artificială (AI) vor ajunge la aproape 50 de milioane de euro anual în 2025, potrivit estimărilor companiei de consultanță în management Horváth & Partners. Nivelul investițiilor în start-up-uri de AI din ultimul trimestru (T4) din 2019 plasează țara noastră aproape de vârful clasamentului țărilor din Europa de Est, în urma Ungariei, Rusiei și Poloniei, dar înaintea Cehiei, Sloveniei sau Slovaciei. În ultimele trei luni ale anului trecut, investițiile în start-up-uri de AI în România s-au situat în jurul valorii de 20 de milioane de euro.

„Suntem într-o etapă avansată de transformare digitală și observăm o creștere accelerată în zona de tehnologie pe bază de AI și procese de automatizare robotizată, iar România a prins din ce în ce mai multă viteză. Start-up-urile de AI de pe piața autohtonă au avut un parcurs foarte bun în 2019, în special în ultima parte a anului. (...) Din aprecierile noastre, perioada de efervescență extraordinară de pe segmentul de digitalizare, pe care o traversăm în prezent, se va intensifica în următoarea decadă. La nivelul Europei, creșterile PIB-ului, generate de AI și machine learning, vor fi de ordinul a 1,5-2 trilioane de euro în următorii 10 ani“, a explicat Kurt Weber, director general al Horváth & Partners România.

Conform estimărilor analiștilor companiei, în ultimul trimestru din 2019, România a urcat șapte poziții în topul țărilor din regiune cu cele mai mari investiții în start-up-uri de AI. Această creștere spectaculoasă se datorează și investițiilor de Serie A primite de Typing DNA, start-up de soluții de securitate online bazate pe biometrie comportamentală fondat la Oradea, și FintechOS, start-up românesc de tehnologie financiară automatizată. 

Coursera, una dintre cele mai prestigioase platforme de învățare online din lume, a întocmit în 2019 raportul Coursera – Indicele Global al Competențelor, prin care evaluează la nivel mondial competențele pe care le au țările de a susține și de a beneficia de revoluția AI. Astfel, România a fost clasificată ca fiind competitivă în zona de AI, cu un scor de 0,60, în urma SUA și a Marii Britanii, dar cu o poziție în fața Ungariei. Clasamentul a fost întocmit ținându-se cont de nivelul de competență în următoarele categorii: statistică, AI, inginerie de software, machine learning, programare statistică, matematici. România a obținut calificativul Competitiv – Cel mai avansat, la primele patru. 

Potrivit analizei Horváth & Partners, investițiile globale de tip private equity și venture capital în start-up-uri de AI s-au majorat considerabil începând cu 2011. Între 2015 și 2019, media creșterii acestui tip de investiții, calculată la nivelul SUA, Chinei, Uniunii Europene, Israelului, precum și al celorlalte țări, a fost de 47%. 

Autorii analizei apreciază că piața forței de muncă va fi, la rândul ei, puternic influențată de procesele de robotizare (RPA), AI și întreaga dezvoltare de pe segmentele de digitalizare și e-learning. Astfel, potrivit estimărilor, între 40 și 50% dintre locurile de muncă existente ar putea fi înlocuite de soluții de automatizare, până în 2030. Funcțiile unde există cele mai ridicate probabilități de automatizare sunt în activități ce țin de contabilitate, logistică, depozitare, marketing, casierie, secretariat, relații cu publicul, dactilografiere, industria alimentară (prepararea alimentelor), operare de instalații mobile, asamblare de componente, minerit și manufactură etc. 

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)