Studiu: Peste jumătate dintre europeni apelează la descoperitul de cont când nu mai au o altă soluție de plată a datoriilor
Numărul 29-30, 28 iul.-10 aug. 2020 » Analize și sinteze
Aproximativ 70% dintre europeni susțin că își fac noi datorii dacă apelează la opțiuni de întârziere a plăților în loc să plătească pe loc, iar mai mult de jumătate (52%) apelează la fondurile din descoperitul de cont atunci când nu mai au altă soluție, reiese din cel mai nou studiu internațional publicat de ING, informează Agerpres. La nivel european, în luna mai a acestui an, 55% dintre europeni au declarat că plata în rate reprezintă o datorie în plus, în loc de o modalitate flexibilă de plată, comparativ cu 50% în decembrie 2019, în timp ce opțiunea de tipul „Cumperi acum, plătești mai târziu” a fost percepută ca datorie de 54% dintre respondenți, în creștere cu 7%, raportat la perioada de referință.
Pe de altă parte, cele mai mici ponderi au fost înregistrate în cazul abonamentului de plată lunar (47% în mai 2020, față de 42% în decembrie 2019) și testarea produsului înainte de a fi cumpărat (44% vs 38%).
Conform studiului citat, aproximativ 13% dintre cei chestionați au afirmat că datoria reprezintă o parte normală a vieții, iar 25% dintre aceștia susțin că este necesară pentru a obține ceea ce își doresc, dacă este bine gestionată. În ceea ce privește grija pentru viitoarele generații, 45% dintre europeni se gândesc că ar putea transmite aceste datorii, în timp ce 33% nu sunt îngrijorați de acest aspect.
În privința instrumentelor financiare preferate atunci când vine vorba despre plata unor achiziții, unu din trei europeni (31%) apelează cel mai frecvent la creditul bancar, 21% la descoperitul de cont, 20% la cardul de credit, 18% la împrumutul de la familie sau prieteni, 16% la împrumutul de la furnizor și 12% la creditul pentru studenți.
Totuși, în momentul în care nu mai au o altă soluție de finanțare, aproximativ 52% dintre persoanele intervievate spun că recurg la fondurile din descoperitul de cont, în timp ce 63% afirmă că preferă să acceseze un credit bancar, ca opțiune personală, și doar 33% îl accesează atunci când nu mai au alternativă.
Datele centralizate în sondaj arată că 48% dintre români au fost nevoiți să apeleze la un tip de împrumut, fiind cel mai mare procentaj la nivel european. Românii sunt urmați de olandezi, cu 46%. La polul opus, polonezii (83%), luxemburghezii (74%) și germanii (73%) au declarat că a fost alegerea lor și nu o necesitate să acceseze un tip de împrumut.
În același context, rezultatele cercetării precizează că românii (33%) și turcii (35%) se împrumută cel mai frecvent de la familie și prieteni, iar englezii (28%) și turcii (47%) preferă să folosească cardul de credit.
Totodată, aproape două treimi (65%) dintre europeni susțin că și-au plătit datoriile la timp în ultimele 12 luni, iar 59% dintre aceștia spun că folosesc o opțiune digitală pentru plata automată a facturilor. Ponderea crește până la 72% în cazul plăților pentru instituțiile recunoscute. În schimb, 36% dintre respondenții care au întârziat cu plata facturilor au recunoscut că au uitat sau că au amânat prea mult plata acestora.
Sondajul internațional ING este efectuat de mai multe ori pe an, iar două studii online au fost desfășurate de Ipsos pentru acest raport în perioada 27 noiembrie – 16 decembrie 2019, respectiv 15 mai – 27 mai 2020. La aceste sondaje au participat aproximativ 26.000 de respondenți.
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
Legătura dintre știință și artă – via învățământ | Aula Magna a Politehnicii, gazdă a spectacolelor de teatru
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistice pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național