Piaţa de investiţii imobiliare din România este cel mai puţin afectată de criza sanitară, performând mai bine în primele trei trimestre ale acestui an, decât în întregul an 2019, cu un volum total al investiţiilor de peste 738 milioane euro, arată un studiu de profil realizat de Crosspoint Real Estate, citat de Agerpres. Conform aceleiaşi surse, efectele crizei nu se vor reflecta substanţial pe piaţa de investiţii imobiliare cel puţin până la sfârşitul anului. Volumul total al investiţiilor, în primele nouă luni din 2020, a depăşit 738 de milioane de euro, o creştere de 31%, în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut.

Investitorii s-au concentrat, aproape exclusiv, pe proiecte de birouri (93% din volumul total al investiţiilor) şi au fost activi, mai ales, pe piaţa din Bucureşti (85% din volumul total al investiţiilor). „Randamentele investiţionale şi-au păstrat valorile ridicate din perioada anterioară crizei (7% pentru birouri, 6,75% pentru retail şi 8% pentru industrial) şi, cel mai probabil, nu vor suferi modificări pe termen scurt şi mediu”, se menţionează în analiză.

Deşi clădirile de birouri rămân opţiunea preferată a investitorilor, sectorul trece prin schimbări importante. Există un nivel ridicat de incertitudine cu privire la revenirea acestui segment la nivelul pre-pandemie, având în vedere intenţia cât mai multor companii de a alege varianta muncii de acasă pe o perioadă nedeterminată. „Chiar dacă segmentul de retail a fost lovit puternic de criza Covid-19, acesta şi-a început revenirea mult mai rapid decât s-a aşteptat, iar această capacitate de revenire ar putea să atragă viitori investitori. De asemenea, criza actuală ar putea marca un punct de cotitură pentru produsele rezidenţiale, o clasă de active ce nu a fost, încă, luată în considerare de investitori în România”, subliniază autorii studiului.

În ceea ce priveşte Capitala, stocul actual de clădiri de birouri moderne a ajuns la peste 3,3 milioane de mp, cu şapte clădiri, care însumează peste 120.000 de metri pătraţi livrate în primele nouă luni şi aproximativ 40.000 mp planificaţi pentru livrare până la sfârşitul anului. „Puţin peste 160.000 mp de spaţii de birouri au fost închiriaţi în Bucureşti, în primele nouă luni ale anului, o scădere de 40% comparativ cu 2019. În plus, majoritatea contractelor semnate au reprezentat reînnoiri şi renegocieri. Acest lucru poate fi un semn al faptului că, deşi chiriile contractuale nu au suferit modificări semnificative, chiriile sunt negociate mult mai intens acum, decât în perioada pre-Covid (perioade mai lungi de chirie gratuită, contribuţii mai mari la bugetul de fit-out din partea proprietarilor etc.)”, mai precizează studiul. Multe companii, în special cele din industria IT&C - principalul generator de cerere de spaţii de birouri - încă adoptă munca de acasă şi vor continua să o facă, cel puţin, până la sfârşitul anului. Mai mult, unele companii şi-au planificat revenirea la birou în prima jumătate a anului viitor.

Potrivit studiului citat, cu peste 250.000 de spaţii industriale noi livrate până în prezent în acest an, se aşteaptă ca, până la sfârşitul lui 2020, stocul industrial în România să atingă 5 milioane mp. Pe fondul crizei Covid-19, piaţa de spaţii industriale şi logistice a înregistrat o creştere importantă, cu un nivel al cererii cu 50% mai ridicat decât în 2019, de 388.000 mp. „Dezvoltarea e-commerce-ului şi a industriilor strategice, precum producţia de echipamente medicale, dar şi nevoia tot mai evidentă pentru centre logistice urbane, au contribuit la creşterea cererii de spaţii industriale. De asemenea, anul acesta s-a înregistrat o cerere ridicată din partea unor companii locale pentru spaţii mai mici. Cu toate că impactul crizei sanitare asupra sectorului industrial a fost unul pozitiv, ritmul de creştere va avea o uşoară încetinire în perioada următoare, păstrând, însă, un trend ascendent”, se mai arată în studiu.

În ceea ce priveşte piaţa rezidenţială din Bucureşti, deşi perioada de urgenţă a blocat tranzacţiile imobiliare, inclusiv pe piaţa rezidenţială, segmentul şi-a revenit rapid începând cu luna mai, numărul total de tranzacţii în primele nouă luni ale lui 2020 consemnând o scădere de doar 8%, faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Similar cu anii anteriori, preţul mediu al unităţilor rezidenţiale noi a înregistrat o creştere de 4%, în primele nouă luni ale anului.

Impactul pandemiei Covid-19 a devenit vizibil în a doua jumătate a anului, când preţurile au consemnat scăderi, preţul mediu/mp ajungând la 1.400 euro/mp pentru apartamentele noi, în luna septembrie. În ultimele luni, s-a înregistrat, însă, o apreciere a preţurilor apartamentelor vechi în Bucureşti, cu o diferenţă medie de 60 euro/mp între apartamentele vechi şi cele noi. În comparaţie, anul trecut această diferenţă era de peste 110 euro/mp. Acest aspect ar putea fi atribuit faptului că, având în vedere experienţa prin care clienţii au trecut în timpul crizei financiare din 2008, aceştia abordează cu prudenţă proiectele aflate în construcţie. În plus, oferta de apartamente vechi de pe piaţă este mai mare momentan şi din cauza scăderii profitabilităţii pieţei chiriilor. Un alt motiv pentru care clienţii se îndreaptă spre locuinţe în blocuri vechi este cota de 19% a TVA-ului pentru locuinţe noi mai scumpe de 450.000 lei. „Pentru produsele destinate clienţilor cu venituri medii, care îşi doresc, de exemplu, un apartament nou cu două camere, achiziţionarea acestuia este restricţionată exclusiv de cota ridicată de TVA, în condiţiile în care preţul mediu al unui astfel de produs este de peste 100.000 euro. O cotă unică de TVA de 5% pentru locuinţele noi ar avea un efect pozitiv asupra pieţei rezidenţiale, atât din punct de vedere al dezvoltărilor, cât şi din perspectiva satisfacţiei clienţilor”, a menţionat Oana Popescu, Associate Director, Residential Capital Markets, Crosspoint Real Estate.

Zonele cu cele mai ridicate preţuri rămân cele din centru-nord (Floreasca, Aviatorilor, Primăverii), în timp ce zonele periferice de vest şi sud sunt, în continuare, cele mai ieftine. Deşi parte dintre clienţi se aşteaptă la scăderi bruşte ale preţurilor, acestea se vor menţine la acelaşi nivel sau vor înregistra scăderi puţin semnificative, cel puţin până la finele anului.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)