Studiu PwC: Inteligența artificială ar putea genera câștiguri de 15,7 trilioane de dolari la nivelul PIB-ului global prin creșterea productivității
Numărul 28-29, 25 iulie - 7 august 2017 » Conectarea la era digitală
PIB-ul la nivel global va crește cu 14% în 2030 datorită tehnologiilor IA. Se așteaptă ca progresele la nivelul productivității să reprezinte jumătate din rata totală de creștere până în 2030. România poate avea acum o abordare strategică în a canaliza efectul potențial al acestor tehnologii în recuperarea unor decalaje economice față de țările vestice.
PIB-ul la nivel global va înregistra o creștere de 14% până în 2030 datorită tehnologiilor de inteligență artificială (IA) – echivalentul a 15,7 trilioane de dolari, relevă un recent studiu al PwC. Potrivit cercetării, aceasta reprezintă cea mai mare oportunitate de piață în contextul economic de astăzi.
Pornind de la o analiză detaliată a impactului tehnologiilor IA asupra mediului de afaceri, studiul Sizing the prize evidențiază economiile cu cel mai mare potențial de câștig de pe urma IA. IA va contribui cu 15,7 trilioane de dolari la economia globală în 2030, mai mult decât producția curentă cumulată a Chinei și a Indiei.
- America de Nord va înregistra la început o creștere mai rapidă a productivității decât China, determinată de deschiderea față de tehnologiile IA și de numărul mai mare de locuri de muncă în care mâna de lucru poate fi înlocuită de tehnologii mai productive.
- China va depăși câștigurile la nivelul productivității ale SUA în deceniul următor, după ce va recupera avansul pierdut din cauza lipsei tehnologiei și expertizei necesare.
- Europa și economiile dezvoltate din Asia vor beneficia, de asemenea, de câștiguri economice semnificative de pe urma IA (o creștere între 9-12% a PIB-ului până în 2030)
- Țările în curs de dezvoltare vor înregistra creșteri mai modeste (mai puțin de 6% din PIB) ca efect al ritmului mult mai scăzut de adoptare a tehnologiilor IA (inclusiv America Latină și Africa).
„Analiza evidențiază valoarea adăugată semnificativă pe care IA o poate aduce unei companii, care poate fi chiar mai mare decât cea adusă de automatizare. Aceasta demonstrează potențialul pe care îl are IA de a ne transforma viața, la nivel individual, organizațional și la nivelul societății în general”, a declarat Florin Deaconescu, partener, Servicii de audit, membru al echipei integrate de servicii pentru sectorul tehnologiei informației, media și telecomunicațiilor din PwC România.
Indexul PwC AI Impact, care este inclus în analiză, identifică cele trei domenii de activitate cu cel mai mare potențial de adoptare a tehnologiilor IA în fiecare dintre cele 8 sectoare economice analizate. Domeniile identificate includ diagnosticul bazat pe imagine, producția la cerere și controlul autonom al traficului.
Per total, cele mai mari câștiguri le vor avea comerțul cu amănuntul, serviciile financiare și asistența medicală, datorită creșterii productivității, calității produselor și cererii în urma implementării tehnologiilor IA. Până în 2030 se va înregistra un câștig suplimentar de 9 trilioane de dolari la nivelul PIB-ului datorită îmbunătățirii calității produselor și schimbărilor la nivelul cererii și comportamentului consumatorilor, pe măsură ce câștigurile la nivel de consum generate de IA le vor depăși pe cele ale productivității. „Niciun sector sau organizație nu va rămâne imun(ă) în fața impactului IA. Efectul pe care îl va avea asupra productivității poate transforma radical o organizație și, mai mult decât atât, poate avea un impact disruptiv. Organizațiile care nu vor reuși să implementeze tehnologiile IA vor rămâne în urmă față de concurență, înregistrând costuri mai mari și pot pierde o parte semnificativă din cota lor de piață”, a adăugat Ionuț Sas, partener, Servicii de consultanță fiscală, membru al echipei integrate de servicii pentru sectorul tehnologiei informației, media și telecomunicațiilor din PwC România.
„În contextul în care efectul revoluționar al IA în economie este cuantificabil, România poate avea acum o abordare strategică în a canaliza efectul potențial al acestor tehnologii în recuperarea unor decalaje economice față de țările vestice. În general, acest lucru presupune punerea în aplicare a Strategiei Naționale privind Agenda Digitală adoptate în 2015. În mod specific, ca să dăm doar câteva exemple, vorbim despre dezvoltarea infrastructurii de comunicații, despre gradul de conectare a gospodăriilor la internet și despre alfabetizarea digitală a populației, care împreună ar putea avea un efect multiplicator în economie”, a adăugat Florin Deaconescu.
Analiza subliniază modalitățile prin care oportunitățile oferite de tehnologiile IA trebuie susținute atât de sisteme mai robuste de guvernanță, cât și de modele noi de operare pentru a-și atinge pe deplin potențialul.
- asistență medicală: diagnosticare bazată pe date, identificarea pandemiilor, diagnosticare bazată pe imagini (radiologie, patologie);
- industria auto: flote autonome pentru „ride sharing”; mașini inteligente/pilot automat; servicii de predicție și mentenanță autonomă;
- servicii financiare: planificare financiară personalizată; antifraudă și spălare de bani; tranzacții automatizate;
- retail: proiectare personalizată și producție; generare informații despre clienți, inventariere și gestionarea livrărilor;
- tehnologie, comunicații și divertisment: arhivarea media și căutare, generare de conținut (marketing, film, muzică etc.), marketing personalizat și publicitate;
- producție: monitorizare îmbunătățită și autocorecție; optimizarea lanțului de aprovizionare și a producției; producția la cerere;
- energie: contorizare inteligentă; eficientizarea operațiunilor în rețele și de stocare; mentenanță inteligentă a infrastructurii;
- transport și logistică; livrare autonomă: controlul și descongestionarea traficului, securitate îmbunătățită.
Pentru a estima impactul tehnologiilor IA, analiștii PwC au realizat o analiză de sus în jos și de jos în sus care combină o evaluare detaliată atât a modului în care sunt folosite în prezent tehnologiile IA, cât și a modului în care acestea vor fi utilizate în viitor și o evaluare a impactului economic pe care îl vor avea în ceea ce privește noile locuri de muncă, noile produse și alte efecte secundare.
(Copyright foto: abidal / 123RF Stock Photo)
Legătura dintre știință și artă – via învățământ | Aula Magna a Politehnicii, gazdă a spectacolelor de teatru
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistice pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național