Studiu PwC: Revoluția industrială digitală implică investiții la nivel global de peste 900 de miliarde de dolari pe an până în anul 2020
Numărul 20-21, 16-29 august 2016 » În pregătirea celui de-al XXI-lea Congres al profesiei contabile
Rezultatele studiului global PwC Industry 4.0: Building the digital enterprise, în cadrul căruia au fost chestionate peste 2.000 de companii din nouă sectoare industriale din 26 de țări, relevă că toate domeniile de activitate trec printr-o a patra revoluție industrială, numită „Industria 4.0”. Tranziția către această nouă realitate industrială digitală este în plină desfășurare peste tot în lume: aproximativ o treime dintre companii își evaluează deja nivelul digitalizării ca fiind unul ridicat, iar acest nivel este așteptat să crească în medie de la 33% la 72% în următorii cinci ani. Aducem la cunoștința cititorilor principalele elemente ale studiului, deoarece, cum se va vedea, toate au implicații directe și indirecte asupra problematicii prevăzute a se dezbate la Congresul al XXI-lea al Profesiei Contabile.
Potrivit autorilor studiului, liderii companiilor industriale digitalizează activități esențiale în cadrul propriului lanț vertical al valorii și, de asemenea, în relația cu partenerii la nivel orizontal din lanțul de aprovizionare. În plus, își îmbunătățesc portofoliul de produse introducând funcționalități digitale și servicii de date inovatoare. La nivel mondial, companiile intenționează să investească anual aproximativ 5% din venitul realizat din vânzările digitale în procesul de digitalizare. Pe baza sondajelor realizate în rândul sectoarelor industriale, 5% din venitul realizat din vânzările digitale corespunde cu o investiție totală de 907 miliarde de dolari. Aceste investiții se vor axa în principal pe dezvoltarea de tehnologii digitale precum senzori sau dispozitive de conectare, software și aplicații precum sisteme de prelucrare. În plus, companiile investesc în formarea angajaților și în implementarea schimbării organizaționale necesare. Mai mult de jumătate dintre aceste companii (55%) consideră că își vor amortiza aceste cheltuieli în decursul a doi ani.
Pe parcursul acestei tranziții, managerii companiilor analizate estimează o reducere a costurilor în medie de 3,6% pe an și venituri suplimentare anuale în medie de 2,9%. În termeni absoluți, acest fapt corespunde cu o diminuare a costurilor în valoare de 421 de miliarde de dolari și cu o creștere concomitentă a veniturilor de 493 de miliarde de dolari. Potrivit lui Mircea Bozga, partener în cadrul Departamentului de Audit al PwC România, „companiile se așteaptă ca digitalizarea să aducă beneficii uriașe și, în consecință, investesc sume mari în acest proces. Studiul nostru arată că această tranziție are loc în egală măsură în toate țările analizate, nu numai în cele industrializate. Dacă cel puțin jumătate dintre așteptările legate de Industria 4.0 se concretizează, acest lucru va schimba în mod fundamental mediul concurențial în următorii cinci ani”. Realizatorii studiului precizează că la sfârșitul acestui proces de transformare companiile industriale de succes vor deveni cu adevărat întreprinderi digitale, având produse fizice la bază, completate de interfețe digitale și servicii de date inovatoare. Aceste întreprinderi digitale vor colabora cu clienții și furnizorii în ecosisteme industriale digitale.
Analiza datelor – motorul Industriei 4.0
Peste 80% dintre companii se așteaptă ca metodele de analiză a datelor să aibă o influență semnificativă asupra proceselor de luare a deciziilor în decursul următorilor cinci ani. „Analizarea datelor în mod profesional oferă o perspectivă valoroasă asupra modului în care sunt utilizate produsele și face posibilă relația pe termen lung cu clienții. Instrumentele de analiză a datelor permit dezvoltarea produselor și, totodată, le permit companiilor să-și extindă serviciile și să-și alinieze și mai bine ofertele cu nevoile clienților”, a adăugat Mircea Bozga.
Lipsa expertizei: o barieră în calea Industriei 4.0
Autorii studiului apreciază că problemele identificate de companiile analizate în implementarea Industriei 4.0 sunt mai degrabă cele care țin de lipsa unei culturi, viziuni sau formări interne în domeniul digital, precum și lipsa specialiștilor decât cele legate de achiziționarea tehnologiei necesare. De exemplu, aproximativ 40% dintre companiile participante la sondaj se bazează pe expertiza angajaților de analiză a datelor, dar nu au departamente dedicate pentru aceste sarcini. „Dezvoltarea unei expertize sănătoase în analiza datelor și digitalizare în cadrul propriei companii este o decizie înțeleaptă. Experții individuali care colectează și evaluează datele nu sunt suficienți pentru implementarea cu succes a strategiilor asociate Industriei 4.0. Pentru a le putea folosi ca bază în procesul de luare a deciziilor, companiile au nevoie de baze de date, algoritmi și recomandări care pot fi implementate, pregătite în mod profesionist”, precizează Mircea Bozga. Studiul subliniază, de asemenea, încă o precondiție necesară în vederea unei digitalizări de succes în domeniul securității datelor. „Ecosistemele digitale pot funcționa numai dacă toți participanții pot avea încredere că datele lor nu vor ajunge pe mâini nepotrivite. Acest lucru necesită eforturi considerabile din partea companiilor, investiții substanțiale în securitatea sistemelor și standarde clare de protecție a datelor”, a adăugat reprezentantul PwC România.
Digitalizarea are un impact atât la nivel orizontal, cât și vertical asupra lanțului valoric. Acest fapt presupune că, pe de o parte, companiile trebuie să să-și integreze și să-și digitalizeze mai bine fluxul vertical de date, de la dezvoltarea produselor și achiziții până la prelucrare și logistica transporturilor. Iar pe de altă parte, presupune o colaborare orizontală cu furnizori-cheie, clienți și alți parteneri din lanțul valoric, de exemplu utilizând soluții de identificare și monitorizare a produselor. Aceste aspecte implică, pentru companii, crearea unor soluții digitale complexe. În plus, companiile dezvoltă noi produse și servicii având caracteristici digitale, care acoperă întregul ciclu de viață al produsului și, prin urmare, facilitează un contact mai apropiat cu consumatorii finali. Companiile investesc, de asemenea, în servicii digitale și creează soluții complete adaptate ecosistemului clienților lor, de cele mai multe ori în colaborare cu partenerii din lanțul valoric.
Obiectivele digitalizării variază de la țară la țară
Reprezentanții PwC susțin că, deși la nivel mondial companiile avansează în procesul de implementare a Industriei 4.0, există anumite caracteristici regionale la nivelul obiectivelor. Companiile din Japonia și Germania implementează digitalizarea în primul rând pentru a-și spori eficiența și calitatea produselor. În SUA, tendința este de a dezvolta noi modele de afaceri cu ajutorul ofertelor și serviciilor digitale și să se asigure aceste produse și servicii în manieră digitală cât mai rapid posibil. Companiile din industria prelucrătoare din China se concentrează pe metode de a face față competitorilor internaționali prin reducerea costurilor. „Studiul nostru arată că nivelul integrării digitale va fi în linii mari comparabil între regiuni în următorii cinci ani, în frunte cu țări precum Japonia, Germania și SUA. Nu ne așteptăm ca Industria 4.0 să divizeze regiuni, ci să creeze o legătură puternică între companii și țări, prin urmare chiar să promoveze globalizarea”, a precizat Mircea Bozga.
Definirea Industriei 4.0 – cea de-a patra revoluție industrială
Conform reprezentanților PwC, Industria 4.0 se axează pe digitalizarea de la un capăt la altul a tuturor activelor fizice și proceselor, precum și integrarea în ecosisteme digitale împreună cu partenerii din lanțul valoric. Managementul și analiza datelor (Data & Analytics) reprezintă o capacitate de bază pentru Industria 4.0. Aplicațiile Industriei 4.0 sunt facilitate de tehnologii specifice. (Al.R.)
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistic pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național
Toamna cinematografică, o adevărată... primăvară a creației artistice