România se clasează pe locul 28 în Uniunea Europeană în ceea ce privește indicele DESI – Digital Economic and Society Index, calculat de Comisia Europeană, însă are un potențial foarte mare de dezvoltare în acest domeniu, arată o analiză PwC, dată recent publicității. „Nouă, românilor, ne place să ne mândrim cu vitezele excepționale ale serviciilor noaste de bandă largă de mare viteză, cu calitatea specialiștilor IT, care sunt foarte căutați de către jucătorii globali din domeniul tehnologiei, precum și cu invențiile și aplicațiile IT lansate în România. Însă privită la nivel statistic, performanța țării noastre în ceea ce privește digitalizarea este mai degrabă modestă. Mai avem încă multe de făcut pentru a beneficia cu adevărat de a patra revoluție industrială, cea digitală, iar analiza PwC a venit cu o serie de recomandări pentru a valorifica la maximum potențialul țării”, a declarat Ionuț Simion, Country Managing Partner, PwC România, coordonatorul studiului.

Studiul și-a propus să analizeze stadiul de „digitalizare” al României, pornind de la valorile atribuite țării noastre în cadrul Indicelui privind economia și societatea digitală (DESI), Indicelui digital fiscal, Studiului E-government pregătit de Organizația Națiunilor Unite, dar și având în vedere evoluția industriei IT și piața comerțului electronic (e-commerce). Scopul analizei a fost de a identifica mecanisme de îmbunătățire a celor cinci indicatori DESI  (conectivitate, capital uman, utilizarea internetului, integrarea tehnologiei digitale și servicii publice digitale) pornind de la Agenda digitală a Uniunii Europene, de la Strategia Națională a României, și analizând, totodată,  experiența și măsurile întreprinse de statele membre ale UE. 

Performanțe excepționale la serviciile de bandă largă de mare viteză, dar locul 22 la conectivitate, în UE

Deși performanțele României sunt excepționale cu privire la abonamentele la servicii de bandă largă de mare viteză (locul 2 în Uniunea Europeană), precum și la prețul relativ raportat la venit pentru serviciile fixe de bandă largă (locul 10), țara noastră se clasează pe locul 22 din 28 de state membre la capitolul conectivitate, având de recuperat în ceea ce privește acoperirea serviciilor de telefonie fixă de bandă largă, precum și acoperirea serviciilor mobile 4G.

Referitor la utilizarea internetului de către cetățeni, țara noastră se situează pe ultimul loc în Uniunea Europeană. Deși rețelele de socializare și apelurile video sunt utilizate tot mai frecvent, românii manifestă reticență în ceea ce privește tranzacțiile și serviciile bancare online. Astfel, doar 12% din populația țării face achiziții online, iar 90% din volumul comenzilor plasate online au fost achitate cu numerar la livrare. 

Doar 7% dintre IMM-uri își vând produsele prin platforme online

La nivel de țară, se observă o întârziere și în ceea ce privește integrarea tehnologiei digitale în afaceri, chiar dacă au fost înregistrate unele progrese. Astfel, a crescut ponderea firmelor din România care utilizează platformele de socializare (8%). În schimb, doar 7% dintre IMM-uri își vând produsele folosind platforme online, vânzările online reprezentând numai 4,3% din cifra de afaceri a acestor companii. În România doar 7% din volumul vânzărilor totale se fac online, mai puțin de jumătate față de media UE (16%). 

În ceea ce privește capitalul uman, țara noastră se situează pe ultimul loc în UE, dar a înregistrat progrese comparativ cu anul trecut, în special  în ceea ce privește ponderea persoanelor care accesează mediul online (56%), nivelul competențelor digitale și numărul de specialiști în Tehnologia Informațiilor și a Comunicațiilor (TIC) (1,9%). 

Numărul mare de specialiști în domeniu – avantaj competitiv al României în atragerea de investiții în sectorul IT&C

„Trebuie totuși spus că România beneficiază de un număr mare de absolvenți în domeniul științei, tehnologiei, matematicii și ingineriei, 1,6% dintre românii cu vârste între 20 și 29 de ani având astfel de specializări. Deși acest nivel este în scădere față de anii trecuți, este apropiat de media UE. Prin urmare, vorbim totuși de un număr destul de mare de specialiști în domeniul științei și tehnologiei, care reprezintă un avantaj competitiv al României în atragerea de investiții în sectorul ITC”, a precizat Andreea Mitiriță, director, Consultanță Fiscală, unul dintre autorii studiului.

În fine, tot pe ultimul loc se clasează România și în privința prestării de servicii publice în sfera digitală. Totuși, în ultimul an, s-au înregistrat progrese comparativ cu anul anterior în ceea ce privește furnizarea serviciilor publice digitale, prin creșterea numărului de servicii care pot fi efectuate online și prin pre-completarea automată a formularelor pentru cetățeni.  În plus, România a progresat și în ceea ce privește promovarea politicilor privind „open data”.

Potrivit unei analize realizate de PwC, în parteneriat cu Centrul de Studii Economice Europene (ZEW) și Universitatea din Mannheim, în privința nivelului de impozitare a domeniului digital, România se situează printre țările cu o rată de impozitare favorabilă (locul 8 din 33 de economii analizate la nivel global), dar costul capitalului, pentru acest sector, este relativ ridicat (locul 16 din 33).

O altă analiză, efectuată de Organizația Națiunilor Unite, clasează România pe locul 75 din 193 de economii din întreaga lume privind eficiența e-guvernării.

„România ar trebui să se inspire din modelele de bune practici în domeniul digitalizării întâlnite în Uniunea Europeană. Un bun exemplu în acest sens îl reprezintă Estonia, care a dezvoltat un adevărat ecosistem de servicii digitale sigure și o infrastructură inteligentă, ceea ce a dus și la stimularea dezvoltării sectorului ITC și a start-up-urilor din domeniul tehnologiei informației”, a adăugat Ionuț Simion. 

Recomandări pentru creșterea gradului de digitalizare al României

În vederea maximizării potențialului României în sectorul digital, analiza PwC recomandă adoptarea câtorva măsuri cuprinse și în Strategia Națională pentru Agenda Digitală:

● Pentru îmbunătățirea conectivității: investiții în infrastructura inteligentă care să permită construirea ecosistemului de servicii digitale; crearea unui forum privind banda largă; încurajarea unei abordări locale; facilități fiscale sau subvenții pentru a încuraja achiziționarea de abonamente în bandă largă.

● Pentru dezvoltarea competențelor digitale ale capitalului uman: introducerea mai multor materii privind tehnologia informației în curricula școlară; organizarea de campanii de promovare (awareness-raising), ajutor pentru formare și acordarea de subvenții; încurajarea companiilor din sectorul privat să organizeze cursuri de tip training, internship-uri, workshop-uri pentru elevi/studenți (după modelul Atelierul Digital – Google).

● Pentru îmbunătățirea utilizării internetului: actualizarea legislației privind comerțul electronic; promovarea serviciilor bancare online; transpunerea inițiativelor UE referitoare la securitatea cibernetică; lansarea unui certificat de tip Trustmark.

● Pentru integrarea tehnologiei digitale: definirea unei strategii pentru digitalizarea industriei; încurajarea și susținerea IMM-urilor cu vânzări online și a comerțului digital transfrontalier; crearea de centre de testare a tehnologiilor; conectarea caselor de marcat la serverele ANAF.

● Pentru dezvoltarea serviciilor publice digitale: creșterea numărului de servicii și soluții e-Gov și promovarea acestora într-un mod eficient; transpunerea Directivei 2014/55/UE privind facturarea electronică în domeniul achizițiilor publice si extinderea progresivă a domeniului de aplicare și în alte sectoare; depunerea online a tuturor declarațiilor, implementarea unor sisteme electronice de control al TVA și introducerea unui document standardizat pentru auditul fiscal – SAFT.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)