Studiu: România trebuie să adopte euro doar după ce atinge 75% din nivelul mediu de dezvoltare din zona euro
Telex » Știri
16 noiembrie 2016
Una dintre condiţiile esenţiale ale adoptării euro de către România este ca românii să ajungă la 75% din media puterii de cumpărare a cetăţenilor din statele membre ale zonei euro, a declarat astăzi secretarul de stat din Ministerul Finanţelor Publice, Enache Jiru, în cadrul unei conferinţe în care a fost prezentat un studiu legat de condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească ţara noastră înainte de aderarea la zona euro.
În 2015, România se afla la 57% din media de dezvoltare reală din UE, calculată după indicatorul produsul intern brut (PIB) pe locuitor, ajustat în funcţie de paritatea puterii de cumpărare. Comparativ cu zona euro, formată din 19 state, ponderea este şi mai scăzută, în condiţiile în care, potrivit Eurostat, în 2015 zona euro era, ca nivel real de dezvoltare, cu 6% peste media Uniunii Europene.
Studiul plasează România la 57% din media zonei euro. După indicatorul PIB nominal/locuitor, România se situa anul trecut la 25%-26% din media zonei euro, susţine studiul. Diferenţa este explicată de costul mult mai mic al vieţii în România comparativ cu statele bogate din vestul Europei.
România ar avea nevoie de 13 ani pentru a atinge 75% din media statelor din zona euro, potrivit studiului. „Dacă România şi-ar păstra ritmul mediu de creştere înregistrat în perioada 2000-2015, atunci ar reuşi să ajungă din urma media zonei euro în 27 ani, în vreme ce 75% din media zonei euro ar putea atinge în 13 ani. Dacă România ar creşte economic în medie cu 5% pe an, în mod sustenabil, atunci ar putea ajunge din urmă media zonei euro în 18 ani, iar nivelul de 75% din media zonei euro l-ar putea atinge în 9 ani, adică în 2024”, se arată în studiu.
Adoptarea euro ar însemna pentru România intrarea în primul cerc al Uniunii Europene, ceea ce ar însemna un „adăpost” faţă de mişcările de capital destabilizatoare, susţine studiul. Printre beneficiile aderării, potrivit sursei citate, ar fi favorizarea comerţului între economiile statelor membre, reducerea de costuri de tranzacţie şi eliminarea riscului valutar. Pe de altă parte, intrarea în zona euro înseamnă şi faptul că România pierde avantajul de a avea propria monedă, leul, un instrument care i-ar asigura flexibilitate în cazul anumitor şocuri.
La realizarea studiului au participat un membru în consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR), Daniel Dăianu, economistul-şef al Alpha Bank, Ella Kallai, un consultant de strategie al BNR, Gabriela Mihailovici, şi un profesor universitar în cadrul Academiei de Studii Economice (ASE), Aura Socol.
(Sursa: News.ro)
Împreună, sub semnul emblematic al bradului și colindelor
Târgul „Gaudeamus”, ediția 2024, o reușită reîntâlnire a cărții cu cei care o prețuiesc
Casele au amintiri. O stradă-muzeu în apropierea kilometrului 0 al Capitalei
Începe restaurarea unei bijuterii istorico-arhitecturale, Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia
Legătura dintre știință și artă – via învățământ | Aula Magna a Politehnicii, gazdă a spectacolelor de teatru
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistice pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial