Studiu: Șapte din zece români returnează toate ambalajele cu garanție
Telex » Știri 19 iunie, 9:51
Aproximativ 70% dintre români declară că returnează toate ambalajele marcate cu simbolul SGR, în timp ce 19% returnează doar o parte dintre acestea, potrivit unui studiu derulat de Reveal Marketing Research, citat de Agerpres. Conform analizei, 39% dintre români au adoptat acest comportament pentru a evita să piardă banii plătiți pe garanție.
"Doar 45% dintre români sunt multumiți de modul de funcționare a Sistemului de Garanție-Returnare, principala soluție pentru îmbunătățirea acestuia fiind considerată creșterea numărului de puncte de returnare (55%)", arată studiul.
Cercetarea și-a propus să afle mai multe detalii despre atitudinile și comportamentele românilor în ceea ce privește Sistemul de Garanție-Returnare a ambalajelor băuturilor îmbuteliate, care a devenit funcțional începând cu sfârșitul anului trecut, respectiv 30 noiembrie 2023. În plus, studiul a analizat modul în care intențiile exprimate de români înaintea implementării sistemului (noiembrie 2023) se reflectă în comportamentele acestora din prezent.
În ceea ce privește adaptarea rapidă la noul Sistem de Garanție-Returnare, șapte din zece români declară că returnează toate ambalajele cu garanție la punctele de colectare. Conform rezultatelor studiului realizat de Reveal Marketing Research, 70% dintre români declară că returnează toate ambalajele marcate cu simbolul SGR.
Dacă în noiembrie 2023, o treime dintre români (36%) intenționau să returneze parțial ambalajele, în prezent 19% au adoptat acest comportament ocazional.
"În funcție de caracteristicile demografice, reprezentanții Generației Z, cu vârste cuprinse între 18-24 de ani, sunt cei care returnează într-o proporție semnificativ mai mică ambalajele marcate cu SGR de fiecare dată (59% vs. 70% total eșantion). Mai mult decât atât, locuitorii din mediul urban se diferențiază față de cei din mediul rural ca returnând toate ambalajele marcate cu SGR într-o proporție semnificativ mai mare (75% mediul urban vs. 63% mediul rural). Această diferență poate fi atribuită numărului redus sau chiar absenței punctelor de returnare în mediul rural", relevă cercetarea.
Studiul mai arată că doi din cinci români returnează ambalajele cu simbol SGR, fiind motivați în principal de recuperarea banilor plătiți pe garanție.
"Îndreptându-ne atenția către frecvența cu care românii returnează ambalajele cu garanție, 42% le aduc la punctele de colectare o dată pe săptămână, 29% de 2-3 ori pe săptămână, iar 15% o dată pe lună. Ca tendință, frecvența cu care românii vizitează punctele de colectare a ambalajelor cu garanție dintr-o lună obișnuită crește odată cu înaintarea în vârstă. Spre exemplu, 38% dintre cei între 35-44 ani preferă să returneze ambalajele de 2-3 ori pe lună (vs. 29% total eșantion), în timp ce 51% dintre persoanele mature peste 55 ani merg săptămânal la punctele de colectare (vs. 42% total eșantion)", susțin autorii.
Potrivit sursei citate, această evoluție sugerează o creștere a conștientizării și a responsabilității față de economisire și reciclare odată cu înaintarea în vârstă.
Referitor la motivația principală care stă la baza obiceiului de a returna ambalajele din SGR, se observă o creștere semnificativă de la 31% (noiembrie 2023), la 39% (iunie 2024) în rândul celor care declară că recuperarea banilor plătiți pe garanție reprezintă principalul imbold.
Tinerii între 25-34 ani se diferențiază prin faptul că acordă o importanță semnificativ mai mare recuperării garanției de la achiziție (44% vs. 39% total eșantion).
Doar 45% dintre români sunt multumiți de modul de funcționare a Sistemului de Garanție-Returnare, principala soluție pentru îmbunătățirea acestuia fiind creșterea numărului de puncte de returnare (55%) Rezultatele studiului Reveal Marketing Research arată că ambalajele de plastic cu garanție sunt cele mai frecvent returnate de către români (84%), urmate de ambalajele din sticlă (56%) și de cele din metal (55%). În funcție de gen, bărbații obișnuiesc să returneze în mai mare măsură decât femeile atât ambalajele din metal (62% bărbați vs. 50% femei), cât și pe cele din sticlă (61% bărbați vs. 53% femei).
"Măsurând gradul de satisfacție referitor la aplicarea programului garanție-returnare, doar 45% dintre români se declară mulțumiți sau foarte mulțumiți de modul în care acesta funcționează", mai arată cercetarea.
Astfel că, în viziunea românilor, principalele soluții pentru îmbunătățirea Sistemului de Garanție-Returnare sunt reprezentate de creșterea numărului de puncte de returnare (55%) și campaniile de informare și educare (24%).
În noiembrie anul trecut, 44% dintre români considerau că nu își vor modifica comportamentul de cumpărare și consum al băuturilor îmbuteliate odată cu implementarea Sistemului de Garanție-Returnare. În prezent, procentul celor care declară că nu și-au schimbat obiceiurile a crescut până la 59%, datele indicând că românii s-au adaptat mai bine decât se așteptau la noul sistem de gestionare a deșeurilor.
Cu toate acestea, o treime dintre români (34%) observă schimbări ale modului în care cumpără băuturi îmbuteliate odată cu implementarea noii legislații. Astfel, 15% optează pentru ambalaje mai mari, pentru a plăti de mai puține ori garanția, în timp ce 10% cumpără mai rar, iar 9% aleg produse mai ieftine la raft.
Studiul s-a desfășurat online în perioada 5 - 10 iunie 2024 pe un eșantion reprezentantiv pentru universul persoanelor cu vârsta 18+, din mediul urban și rural, utilizatori de internet. Mărimea eșantionului a fost de 1.012 respondenți, iar eroarea maximă de eșantionare este +/-3,1% la un nivel de încredere de 95%.
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
Legătura dintre știință și artă – via învățământ | Aula Magna a Politehnicii, gazdă a spectacolelor de teatru
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistice pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național