Șase din zece români admit că deciziile de consum și cumpărare le sunt influențate de părerile celor apropiați, iar patru din zece resimt în prezent schimbări ale comportamentelor și obiceiurilor lor sociale, pe care le atribuie perioadei Covid-19, arată un studiu de piață realizat de Reveal Marketing Research, citat de Agerpres. "Relațiile cu apropiații echilibrează o paletă variată de nevoi din viața individului, contribuind în mare măsură la bunăstarea fizică și emoțională. Conform datelor studiului Reveal Marketing Research constatăm că principalele sentimente pe care românii le asociază cu apropiații din viețile lor sunt iubire (61%), respect (57%), bucurie (56%) și siguranță (50%). Ca tendință generală, generația Z (18-24 ani) asociază în mai mare măsură sentimentele de inspirație (30% vs. 21% total eșantion) și de presiune (15% vs. 9% total eșantion) când se raportează la relațiile cu apropiații, aceștia fiind într-o etapă activă de căutare și dezvoltare a identității personale", arată studiul citat.

Dacă ne referim la timpul liber al românilor, acesta este petrecut de obicei în compania apropiaților (62%), în special în cazul tinerilor între 25-34 ani (70%), în timp ce 26% declară că petrec timpul liber în egală măsură singuri și în compania celorlalți, iar 12% mai degrabă singuri. De asemenea, multe dintre aceste interacțiuni sociale implică adesea activități de consum în comun.

Astfel, plimbările în parc (66%), preferate în special de femei (72% vs. 61% bărbați), cumpărăturile (63%), mersul în vizită (55%) și ieșitul în oraș la terase, restaurante, cafenele etc. (40%) sunt principalele modalități de petrecere a timpului liber în afara casei. Alte activități, menționate în mai mică măsură, sunt mersul la cinema (26%) sau activitățile sportive/ mersul la sală (23%).

Când ies în oraș, cei mai mulți dintre români aleg să mănânce pizza (61%) și să bea băuturi răcoritoare sau non-alcoolice (58%), arată studiul citat.

"Urmărind obiceiurile de consum ale românilor atunci când ies în oraș (terasă, restaurant etc.), observăm că băuturile reprezintă principala categorie de produse consumată, ieșitul în oraș fiind asociat în principal cu ideea de socializare, relaxare, de a sta la un "pahar de vorbă". Îndreptându-ne atenția către procente, băuturile răcoritoare sau non-alcoolice sunt preferate de 58% dintre români, acestea fiind urmate de cafea (55%) și de băuturile alcoolice (45%), cele din urmă fiind preferate într-o măsură semnificativ mai mare de bărbați (56% vs. 35% femei). Dacă ne referim la mâncare, pizza este preferata românilor (61%), urmată de mâncarea gătită tradițională sau internațională (41%), fast food (39%) și desert (39%)", potrivit studiului.

În spatele acestor alegeri stau trei motivații principale, cei mai mulți alegând ce să consume din impuls/ poftă (28%), din obișnuință/ gusturi preferate (27%) sau din dorința de a experimenta/ de a încerca ceva nou (25%). În studiu au fost remarcate tendințe diferite, femeile comandând mai degrabă din impuls/ poftă (34% vs. 22% bărbații), persoanele mature peste 55 ani preferă gusturile preferate/ cu care sunt obișnuite (32% vs. 27% total eșantion), iar persoanele cu veniturile cele mai mari (peste 4500 lei) sunt cele mai deschise în a încerca gusturi noi (35% vs. 25%).

Mai mult decât atât, doi din zece români declară că aleg ce să consume în funcție de ceea ce consumă cei cu care sunt în oraș, bărbații fiind mai predispuși să fie influențați de alegerile și părerile celorlalți (23% vs. 14% în cazul femeilor).

"Dacă ne referim la activitățile preferate, atunci când timpul liber este petrecut acasă, în topul preferințelor regăsim treburile casnice (65%) - în special în cazul femeilor (72% vs. 57%), vizionarea de filme/ seriale (62%) și petrecerea timpului pe site-urile de socializare (60%). Alte tendințe sunt reprezentate de faptul că femeile investesc semnificativ mai mult timp decât bărbații în ritualuri de îngrijire personală acasă (46% vs. 27%), în timp ce bărbații se informează în mai mare măsură despre subiectele de interes (52% vs. 44% femei)", relevă sursa citată.

Conform rezultatelor studiului, mersul în vizită este una dintre principalele activități preferate de români în timpul liber (55%). În cadrul acestor vizite, românii obișnuiesc de cele mai multe ori să socializeze, să poarte conversații (78%), să pregătească masa (57%) și să consume diferite băuturi alcoolice sau non-alcoolice (45%).

"Mersul în vizită are o semnificație profundă, mai ales în contextul relațiilor cu apropiații, întrucât actul de a vizita fizic pe cineva demonstrează legătura puternică dintre indivizi și dorința acestora de a «valoriza relația», investind timp și share-uind unul dintre cele mai personale spații - propria casă. Așa cum o demonstrează și datele, aceste vizite reprezintă oportunitatea perfectă de a socializa cu cei dragi într-un mediu confortabil și familiar, iar în general, mersul în vizită este despre conexiuni interpersonale puternice și de durată", se arată în studiu.

În ceea ce privește categoriile de vârstă, tinerii între 18-24 ani obișnuiesc în mai mare măsură să se joace diverse jocuri de societate sau jocuri video (35% vs. 24% total eșantion), în timp ce tinerii între 25-34 ani preferă mai degrabă să asculte muzică (51% vs. 39% total eșantion) sau să comande mâncare online (31% vs. 25% total eșantion).

Studiul mai arată că 57% dintre români declară că obiceiurile și activitățile lor au revenit în totalitate la vechea normalitate de dinainte de pandemie. O treime dintre români (33%) declară că observă schimbări ale obiceiurilor și rutinei lor, în special tinerii între 18-34 ani (42%), în timp ce pentru 7% pandemia a schimbat în mare măsură obiceiurile de consum.

Pandemia a accelerat adoptarea muncii la distanță și a determinat o reevaluare a modalităților de petrecere a timpul liber (hobby-uri pentru acasă, socializarea virtuală, cumpărături online etc.), iar aceste schimbări ce au adus atât oportunități, cât și provocări, subliniază nevoia de flexibilitate, adaptabilitate și focusul pe activități de relaxare noi ce au ca scop creșterea bunăstării personale.

Comparativ cu perioada de dinaintea pandemiei, în prezent, românii petrec mai mult timp acasă (26%), cumpără mai puține haine (20%), gătesc mai des acasă (18%) și sunt mai preocupați de sănătate - sport, mișcare, dietă mai sănătoasă (13%).

Alte schimbări menționate sunt frecvența mai mare a comenzilor online (11%), vizite mai dese la apropiați (11%), stabilirea unor relații mai strânse cu cei dragi (11%), diversitatea activităților de recreere pentru a recupera timpul din pandemie (10%) și incidența crescută a apelurilor video (10%).

Totodată, 58% dintre români consideră că sunt influențați de apropiații lor atunci când hotărăsc cum, când și de unde cumpără diferite produse, mărci sau servicii, în timp ce 42% declară că au preferințe clar stabilite și că ceilalți îi pot influența în foarte mică măsură. De remarcat faptul că reprezentanții generației Z (18-24 ani) sunt cei care consideră în mai mare măsură că alegerile le sunt influențate de ceilalți (83%).

O altă tendință este reprezentată de faptul că cei cu veniturile cele mai mari (peste 4.500 lei) se declară cei mai influențați de apropiați în alegerile lor de zi cu zi, deoarece posibilitățile lor financiare le permit un consum mai mare, iar indivizii își pot ajusta, conștient sau inconștient, diferite alegeri pentru a se alinia cu preferințele și dorințele celor apropiați lor.

Părerea celor apropiați influențează în mare și foarte mare măsură deciziile românilor atunci când se hotărăsc să își cumpere o casă (44%), când iau decizii majore pentru viața lor (43%) - în special în cazul tinerilor cu vârste între 18-24 ani (54%) sau când stabilesc ce destinații să aleagă pentru vacanțe (42%). Pe de altă parte, felul în care aleg să se îmbrace este cel mai puțin influențat aspect de către părerile celorlalți (33%).

Studiul s-a desfășurat online pe un eșantion reprezentantiv pentru universul persoanelor cu vârsta 18+, utilizatori de internet, din mediul urban. Mărimea eșantionului a fost de 1.002 respondenți, iar eroarea maximă de eșantionare este +/-3.1 % la un nivel de încredere de 95%. Studiul a inclus și o abordare exploratorie calitativă prin intermediul a 6 interviuri în profunzime, ce presupun o analiză amănunțită a motivațiilor, comportamentelor și obiceiurilor consumatorilor.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)