Șase din zece români (60%) colectează separat deșeurile, iar o pondere similară (63%) intenționează să returneze de fiecare dată ambalajele băuturilor, odată cu implementarea Sistemului Garanție-Returnare (SGR), arată rezultatele unui studiu de piață, citat de Agerpres. Astfel, potrivit Reveal Marketing Research, principalele bariere care îi împiedică pe români să recicleze mai mult sunt: distanța mare față de centrele de colectare (36%), firma de salubritate care nu preia separat deșeuri reciclabile (34%) și lipsa de încredere că deșeurile sunt reciclate corect (22%). Alte obstacole menționate de români au fost lipsa de informații cu privire la modul de procesare a ambalajelor din mai multe tipuri de materiale (19%), în special în cazul tinerilor până în 35 de ani (24%), sau faptul că nu știu unde ar trebui predate deșeurile reciclabile (15%).

Aproape 60% din totalul celor intervievați declară că întotdeauna colectează separat ambalajele și deșeurile din plastic, sticlă, metal sau hârtie, în timp ce 35% au acest comportament ocazional. Procentaje asemănătoare au fost înregistrate și în cazul altor tipuri de deșeuri, cum ar fi: bateriile uzate, electrocasnice mici sau becurile.

Ca tendință generală, Generația Z (18 - 24 ani) este preocupată într-o mai mică măsură să colecteze separat deșeurile reciclabile.

Studiul citat relevă faptul că, de cele mai multe ori, deșeurile reciclabile (plastic, sticlă, metal sau hârtie) sunt preluate separat de o firmă de salubritate (52%), într-o mai mare măsură în mediul rural (70% vs. 45% în mediul urban). Pe de altă parte, 46% dintre români menționează că se ocupă personal de transportarea deșeurilor reciclabile la un centru de colectare administrat de primărie, practică mai des întâlnită în mediul urban (52% vs. 32% mediul rural), iar 30% le duc la un centru de colectare administrat de un magazin.

În ceea ce privește modalitatea de predare a deșeurilor reciclabile colectate, majoritatea românilor (80%) obișnuiește să le predea separat pe categorii (plastic, sticlă, metal și hârtie), iar 20% amestecate.

Pe segmentul celorlalte tipuri de deșeuri colectate separat (baterii uzate, electrocasnice mici și becuri), obiceiurile se schimbă, acestea fiind duse în principal la centrele de colectare administrate de magazine (82%) sau la centrele specializate pe reciclare (24%).

Analiza comportamentului românilor care și-au înlocuit electrocasnicele mari în ultimii zece ani arată că 42% dintre aceștia au ales să le predea pe cele vechi prin Programul "Rabla pentru electrocasnice", 31% să apeleze la serviciile unui centru/ firmă de reciclare, 30% să le predea la magazinul de unde au cumpărat electrocasnicele noi și 24% să le păstreze de rezervă sau să le ducă în altă parte.

Legislația privind SGR prevede plata unei garanții 50 de bani de către consumatorii care vor cumpăra o băutură într-un ambalaj nereutilizabil din sticlă, plastic sau metal, urmând să primească înapoi garanția la returnarea ambalajului.

În acest context, șase din zece români intenționează să returneze de fiecare dată ambalajele băuturilor cumpărate odată cu implementarea SGR, iar 66% dintre participanții la studiu menționează că au auzit de acest sistem, bărbații fiind informați într-o mai mare măsură decât femeile (72% vs. 61%).

Cercetarea de specialitate evidențiază faptul că 63% dintre români vor să returneze ambalajele băuturilor pentru a recupera garanția de la achiziție, cei cu vârste peste 45 ani remarcându-se ca fiind cei mai conștiincioși (71%), iar 35% declară că le vor returna ocazional, în special tinerii între 18 și 24 ani (50%).

Totodată, peste jumătate dintre cei chestionați ar prefera să returneze ambalajele la un automat de colectare (60%), în special tinerii până în 35 de ani (67%), în timp ce 25% sunt în expectativă și nu au o preferință clar stabilită momentan, iar 15% ar opta pentru returnarea manuală.

Referitor la modul în care românii cred că noul sistem le va influența obiceiurile de consum, 43% afirmă că vor cumpăra băuturi la fel ca până acum, în special bărbații (49% vs. 38% femei) și cei peste 45 ani (51%), categorie de vârstă care s-a diferențiat ca fiind cea mai responsabilă în privința reciclării.

De asemenea, 19% consideră că vor cumpăra ambalaje mai mari, pentru a plăti de mai puține ori garanția și într-o mai mică măsură că vor cumpăra mai rar (13%) sau că vor alege produse mai ieftine la raft (12%).

Studiul s-a desfășurat online, în perioada 22 - 26 mai 2023, pe un eșantion de 1.007 respondenți, iar eroarea maximă de eșantionare este +/-3,1%, la un nivel de încredere de 95%.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)