Șase județe din România, colectiv responsabile de 65% din emisiile de gaze cu efect de seră la nivel național, vor beneficia de fonduri nerambursabile de peste 2,2 miliarde de euro, prin Programul Operațional Tranziție Justă (POTJ), pentru a atenua efectele sociale negative ale tranziției la o economie cu emisii reduse, potrivit unui studiul al Fundației Friedrich Ebert, citat de Agerpres. Astfel, circa 10% din fonduri vor fi direcționate către programe de pregătire a forței de muncă pentru a face față tranziției, inclusiv întărirea serviciilor publice de ocupare.

În acest context, Fundația Friedrich Ebert a derulat, în perioada martie - mai 2023, o amplă cercetare asupra politicilor active de ocupare și programelor de formare în contextul tranziției juste, având în centrul analizei județul Galați, ca studiu de caz.

Județul Galați este responsabil de 25% din emisiile de gaze cu efect de seră la nivel național și are alocate prin POTJ 428 de milioane de euro pentru diversificarea economiei locale, sprijinirea lucrătorilor și atenuarea efectelor negative ale tranziției, arată autorii studiului.

Cercetarea a folosit metode mixte, cantitative și calitative, inclusiv interviuri semi-structurate cu specialiști și actori direct afectați de problematica studiului, analiză observațională și interviuri cu cetățeni obișnuiți aflați în căutarea unui loc de muncă.

În ceea ce privește implicarea generală a populației în procesul de tranziție către o economie verde, studiul a scos la iveală nivelul de conștientizare extrem de precar asupra conceptului de tranziție verde și a oportunităților aduse de acesta, mai ales în rândul tinerilor și antreprenorilor din județul Galați.

"Întrucât înțelegerea necesității, riscurilor și oportunităților tranziției este o condiție sine qua non pentru asigurarea participării publice esențiale procesului de tranziție justă, raportul recomandă utilizarea fondurilor POTJ pentru campanii de conștientizare și educare, inclusiv non-formală", arată studiul.

Piața muncii din județul Galați manifestă o prevalență îngrijorătoare a muncii informale, la negru și la gri, numărul de șomeri înregistrați (circa 10.000 de persoane) în evidențele Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM) fiind extrem de mic raportat la totalul populației în vârstă de muncă la nivelul județului (circa 310.000 de persoane).

"Eficacitatea și atractivitatea serviciului public de ocupare se dovedesc limitate, studiul recomandând măsuri precum modernizarea serviciilor AJOFM, crearea de antene de lucru teritoriale și sprijinirea structurilor de mediere ocupațională. Sunt necesare, de asemenea, eliminarea taxării muncii parțiale, deschiderea accesului la REVISAL și profesionalizarea inspectoratelor teritoriale de muncă", susțin autorii studiului.

Cercetarea a scos totodată la iveală calitatea slabă a cursurilor de formare profesională, inadecvarea acestora la cerințele pieței muncii și caracterul inadecvat al pregătirii practice în cadrul cursurilor, în ciuda faptului că asigurarea acestei componente reprezintă o precondiție în autorizarea furnizorilor.

În acest sens, recomandările de îmbunătățire sunt variate, de la răsplătirea ratei de succes a furnizorilor de programe de formare, la eficientizarea mecanismelor de consiliere și finanțarea de consorții pilot de formare între mediul privat, furnizorii de formare și AJOFM.

O reformă importantă, care trebuie susținută prin fondurile POTJ, dar și prin schimbări legislative pe termen lung o reprezintă liberalizarea accesului la formare, prin voucherele nominale de formare, oferite la nivel de angajator și individual.

Conform Eurostat, România este ultima țară din UE în ceea ce privește numărul companiilor ce facilitează accesul angajaților la programe de formare (17,5% vs. 67,4% în UE), astfel încât se impun reforme pentru cointeresarea angajatorilor în direcția formării continue a angajaților.

Analiza s-a aplecat și asupra sistemului educațional, atât cel din mediul rural, cât și cel din mediul urban. Principalele deficiențe identificate sunt reprezentate de calitatea slabă a actului educațional, lipsa consilierii în carieră, prejudecățile accentuate față de învățământul vocațional, dar și decalajul dintre oferta educațională universitară și cerințele pieței muncii.

Cumulate, aceste aspecte îndepărtează tinerii de educația formală, contribuind la înrădăcinarea percepției de inutilitate a educației formale și la o rată a abandonului școlar la nivel județean (8,9%) peste media națională (7,1%). Drept răspuns, studiul propune formarea continuă a cadrelor didactice, finanțarea bazată pe rezultate și pe evaluările elevilor/studenților, dar și crearea unor rețele multi-actori pentru dezvoltarea învățământului tehnic.

POTJ poate, de asemenea, finanța suplimentar specializările educaționale cele mai relevante pentru tranziție.

"Crearea de locuri de muncă de calitate și susținerea lucrătorilor în accesarea unor noi oportunități este principiul-far al tranziției juste. Este, astfel, foarte important ca apelurile POTJ dedicate sprijinirii lucrătorilor cu diferite tipuri de servicii să fie deschise competitiv celor mai apte instituții, publice și private. Pe termen lung, fără reforme structurale pentru adecvarea sistemului educațional la cerințele impuse de tranziție verde și fără flexibilizarea formării profesionale continue, România va rata șansa oferită de generoasa finanțare europeană dedicată tranziției", susțin autoarele studiului, Corina Murafa și Eliza Barnea.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)