Marile companii își întăresc susținerea pentru adoptarea unor standarde obligatorii și uniforme la nivel global privind raportarea de mediu, dar multe dintre ele mai au pași importanți de făcut în îmbunătățirea propriilor demersuri, potrivit ediției 2021 a studiului EY Global Corporate Reporting Survey, citat de Agerpres.

Raportul sondează opiniile a peste 1.000 de directori financiari din companii care acoperă 14 sectoare și 26 de țări. Conform datelor, 76% dintre directorii financiari din cadrul celor mai importante companii din lume susțin necesitatea unor standarde uniforme la nivel global pentru raportarea ESG (raportarea privind factorii de mediu, sociali și de guvernanță – n. red.), iar 74% dintre aceștia consideră că aceste standarde ar trebui să fie obligatorii.

Totodată, raportul analizează modul în care companiile trebuie să se adapteze la marile provocări, precum pandemia de COVID-19 și schimbările tehnologice, pentru a oferi raportări de o calitate mai bună. În același timp, examinează rolul pe care funcțiile financiare îl pot juca în concretizarea acestui deziderat.

Concluziile acestui raport au fost formulate după anunțul făcut cu ocazia COP26, privind înființarea noului Consiliu pentru Standarde Internaționale de Sustenabilitate (ISSB) (despre care am mai informat n. red.), care va elabora un set de cerințe de bază, aplicabile la nivel global, pentru standardele de raportare privind sustenabilitatea, care să vină în întâmpinarea nevoilor investitorilor din întreaga lume.

Potrivit studiului, aproape trei sferturi (74%) dintre directorii financiari consideră că ritmul de trecere la o raportare nefinanciară de calitate superioară se intensifică și mulți dintre aceștia indică pandemia provocată de COVID-19 ca un factor-cheie pentru această accelerare. În același timp, 70% dintre respondenți sunt de acord că raportarea ESG reprezintă o parte importantă din atribuțiilor lor, în creștere față de 63% anul trecut.

Totuși, studiul evidențiază și o serie de probleme cu care companiile se confruntă în demersul de a oferi raportări ESG utile. 39% dintre respondenți au declarat că există o discrepanță între raportarea ESG și principalele rapoarte financiare, 38% au indicat o lipsă a concertării pe aspectele importante și același procentaj a observat că nu există informații privind valoarea adăugată pe termen lung. Pentru o treime dintre respondenți (33%), lipsa informațiilor în timp real este un obstacol, iar 32% au menționat absența oricăror rapoarte anticipative.

Principalul obstacol în calea elaborării de rapoarte ESG utile este însă „obținerea unor direcții clare din partea investitorilor cu privire la ce își doresc de la raportarea ESG”. Totodată, studiul relevă o discordanță între opinia companiilor privind utilitatea raportărilor lor și perspectiva investitorilor, care utilizează informațiile obținute de la companii pentru a lua decizii legate de portofoliile lor.

De exemplu, 52% dintre investitorii sondați în cadrul unui studiu recent EY sunt îngrijorați de lipsa de atenție acordată aspectelor importante, iar 51%, de nivelul de informații disponibile privind valoarea pe termen lung. În același timp, investitorii par că își doresc mai mult decât corporațiile existența unor standarde globale obligatorii (89% comparativ cu 74%), potrivit aceluiași studiu.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)