64% dintre antreprenorii aflaţi la început de drum merg la cel puțin un eveniment de networking pe săptămână, relevă rezultatele unui studiu realizat de EY și Impact Hub, Barometrul afacerilor de tip startup din România – 2016, ceea ce atestă faptul că, fie că este vorba despre construirea de parteneriate de business, de vânzări și marketing, fie de identificarea de furnizori de servicii pentru startup sau de mentori, dezvoltarea de relații de business este considerată vitală pentru creșterea afacerii. Doar 29% dintre respondenți au afirmat că nu participă la niciun astfel de eveniment.

Studiul a inclus 301 antreprenori români care conduc afaceri cu o vechime mai mică de trei ani. 66% dintre respondenți au vârsta cuprinsă între 25 și 35 de ani, 19% au peste 35 de ani, în timp ce 15% se situează ca vârstă sub 25 de ani. Urmând celor trei ediții ale Barometrului EY al antreprenoriatului românesc și altor două ediții dedicate educației și culturii antreprenoriale în rândul studenților, respectiv afacerilor de familie, studiul a analizat și centralizat percepțiile și zonele de interes ale antreprenorilor aflați la început de drum.

Se doreşte crearea unor instituții care să sprijine în mod real startup-urile prin consultanță. În linie cu antreprenorii respondenți ai Barometrului EY al antreprenoriatului românesc – edițiile 2012-2015, birocrația a fost indicată și de antreprenorii de startup ca fiind cel mai important obstacol în dezvoltarea unei afaceri în România. Neclaritățile legislative, lipsa de informații, legislația stufoasă sunt doar câteva aspecte semnalate de antreprenorii de startup ce sunt corelate cu fenomenul birocrației. În topul obstacolelor identificate de antreprenori, atât maturi, cât și aflați la început de drum, intră, de asemenea, aspectele fiscale, accesul dificil la finanțare și lipsa educației antreprenoriale. Astfel, 26% dintre respondenți își doresc o relaxare fiscală care să vizeze numai startup-urile, în timp ce 20% consideră că o relaxare fiscală generală la nivelul firmelor ar avea cel mai mare impact în susținerea antreprenorilor. În topul măsurilor de urmat de către autorități pentru a susține inițiativa antreprenorială intră și reducerea birocrației (14%), crearea mai multor programe de finanțare pentru startup-uri din fonduri europene sau fonduri nerambursabile din partea statului român, dar și crearea unor instituții care să sprijine în mod real startup-urile prin consultanță, spații de lucru, incubatoare de afaceri administrate și finanțate de stat, un e-ghișeu funcțional și digitalizarea instituțiilor.

38% dintre antreprenorii de startup câștigă sub 500 euro pe lună. Majoritatea respondenţilor au declarat că dedică 10 ore afacerii lor în fiecare zi, ceea ce indică faptul că lucrează cu 21% mai mult decât angajații cu normă întreagă din România. Conform unui studiu Eurofound, angajații români au lucrat în anul 2014 cel mai mult dintre angajații Uniunii Europene, numărul de ore lucrate ajungând la 41 pe săptămână. Deși cei mai mulți dedică 10 ore propriei afaceri, 27% dintre antreprenori depășesc limita celor zece ore, unii dintre aceștia ajungând chiar la 18 ore de muncă în fiecare zi. 38% dintre antreprenorii respondenți în cadrul studiului au un venit lunar situat sub 500 euro, iar 11% depășesc nivelul de 2.000 euro pe lună.

Frica de eşec – barieră în dezvoltarea inițiativei personale. În 2016, cei mai mulți antreprenori de startup vor aloca resursele cele mai mari pentru promovare (32%) și vânzare și distribuție (28%). Definirea produsului sau a serviciului este a treia zonă de investiții, cel mai probabil datorită faptului că 50% dintre firmele respondente au sub un an vechime. Operaționalul și HR-ul sunt ultimele zone de investiții planificate, la fel ca definirea și optimizarea modelului de business. Studiul mai relevă că antreprenorii de startup consideră într-o măsură covârșitoare (86%) că școala românească nu îi pregătește pe tineri pentru a deveni antreprenori. Educația precară a antreprenorilor este indicată chiar de oamenii de afaceri drept al treilea obstacol în dezvoltarea antreprenorială. Aceștia subliniază lipsa mentorilor și a unei educații relevante în domeniul financiar, de management, marketing și vânzări. O altă constatare interesantă a studiului este faptul că frica de eşec rămâne una dintre barierele semnificative pentru abordarea antreprenoriatului în România, în condițiile în care eliminarea stigmatului eșecului este critică pentru dezvoltarea inițiativei personale. Cea mai mare pondere a antreprenorilor de startup consideră eșecul în afaceri un eșec în carieră (26%), în timp ce 22% cred că acesta va constitui o barieră pentru viitoarele inițiative antreprenoriale, iar 20% sunt de părere că indică lipsa abilităților necesare. Doar 18% consideră eșecul un prilej de învățare, iar 5% cred că acesta nu are un impact asupra viitoarelor startup-uri. (Al.R.)