Tranziția spre energia cu zero emisii costă și, dacă o facem prea abrupt, oamenii vor găsi soluții individuale care vor fi mai poluatoare decât combustibilii fosili pe care îi folosim acum, a afirmat ministrul Mediului, Tanczos Barna, la Simpozionul Român al Energiei - SIREN 2021, organizat de Comitetul Național Român al Consiliului Mondial al Energiei în perioada 6-8 septembrie 2021, relatează Agerpres. „Tot ce facem și tot ce se va întâmpla în deceniile următoare se va analiza prin prisma protecției mediului. Protecția mediului costă, iar acest cost trebuie să fie suportabil. Cea mai importantă întrebare pentru România este: cum se va face această tranziție spre zero emisii? Cu siguranță, această revoluție înseamnă oportunități uriașe, dar tot ce este legat de protecția mediului costă și va costa din ce în ce mai mult. Nu costă neapărat pe factură, deși vedem zilele acestea că se întâmplă și acest lucru, dar nu costă neapărat în factura noastră lunară pe diverse servicii. Costă ca investiții, ca prioritizare de fonduri naționale, europene, private, chiar dacă în final și aceste investiții vor fi înglobate în prețul produselor. Acest cost va trebui să fie suportat de cineva”, a spus oficialul de la Mediu.

În România, această tranziție va fi mult mai grea decât în alte state, consideră el. „Noi pornim cu peste 3 milioane de gospodării care încă se încălzesc cu combustibil fosil. Nu putem din decembrie să trecem pe un sistem altul decât fosil, pe un sistem inexistent. Nu vom reuși în 2-3-5 ani să trecem de la lemnul de foc la energia electrică, care vedem cât costă, și sistemele trebuie dezvoltate din toate punctele de vedere. Această tranziție trebuie finanțată”, a continuat Tanczos.

Pe lângă proiectele de energie regenerabilă, tranziția spre zero emisii implică și schimbarea mentalității, a subliniat ministrul Mediului.

„Încă o dată subliniez: costul reprezentat de părticica aceea din factură trebuie analizat și privit din perspectiva acelui stat membru, astfel încât tranziția să fie realizabilă. România, chiar dacă a sunat ciudat în momentul în care chiar ministrul Mediului a spus că nu susține fără rezerve și fără observații strategia europeană, România trebuie să facă această analiză de impact, cum vom renunța noi la lemnul de foc în 5-10-15 ani, astfel încât gospodăriile noastre să nu fie afectate. Dacă trecerea este abruptă, dacă tehnologia nu este asigurată, dacă costurile sunt prea mari, acceptanța socială dispare și oamenii vor căuta soluții locale, așa cum vor găsi, ori vor exploata ilegal masă lemnoasă, că iarna vine și, vorba unui înțelept, «iarna nu-i ca vara». Vor căuta și vor găsi soluții individuale care vor fi mult mai poluante decât o sobă bine gândită cu tehnologie modernă, chiar dacă este pe fosil. Așadar, trecerea să nu fie de azi pe mâine, să asigurăm trecerea lină de la fosil la zero emisii în 30 de ani, ceea ce înseamnă că putem schimba de două ori o centrală termică pe lemne”, a continuat oficialul.

Potrivit acestuia, prețul lemnului a crescut vertiginos și, alături de prețul energiei, va avea un impact uriaș pentru bugetul familiilor.

„Noi va trebui să sprijinim aceste gospodării, să asigurăm o implementare rațională a principiilor pe biomasă, a trecerii de la emisii de carbon, poate uneori foarte mari, la cele foarte reduse, astfel să nu generăm mai mult rău decât bine”, a precizat Tanczos Barna.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)