Pavilionul B2 din Complexul ROMEXPO și-a consolidat statutul de spațiu expozițional modern, atractiv și util, prin găzduirea celei de-a 43-a ediții a Târgului de Turism al României. Experiențele acumulate la manifestări de amploare precum târgurile de carte, de produse industriale și agroalimentare care au înregistrat zeci de mii de vizitatori au permis o mai inspirată dispunere a standurilor gestionate de firmele din turism, astfel încât îmbunătățirea vizibilității să fie dublată de un grad sporit de funcționalitate.

Persoanele interesate de ofertele expozanților au avut la dispoziție nu numai clasicele pliante, ci și materiale documentare mai expresive adresate diferitelor categorii de public-țintă, ceea ce a determinat și mărirea numărului de opțiuni în cunoștință de cauză.

Cu siguranță, atractivitatea ofertei a fost și o rezultantă a reducerilor semnificative de prețuri, atât pentru stațiunile din țară, cât și pentru cele din străinătate. Numai că specialiștii au atras atenția că amatorii de chilipiruri au fost, deseori, păcăliți. De regulă, agențiile care au oferit, de-a lungul anilor, reduceri mai mari de 20-25% s-au aflat în cele mai precare situații economico-financiare, insolvențele și chiar falimentele afectând grav mii de turiști.

Revenind la elementele pozitive, încă o remarcă: la actuala ediție, multe agenții au venit cu reprezentanți de top, nu preponderent cu hostess, cum procedau unele anterior. Am văzut la standuri patroni de agenții serioase, precum și câțiva dintre cei mai buni ghizi de care am avut parte de-a lungul anilor. Acesta a fost, probabil, principalul avantaj – nu discounturile, ci faptul că mulți potențiali clienți au putut afla, dacă au găsit interlocutorul potrivit, ce oferă o anumită destinație, evident, în plus față de ceea ce pot citi pe net.

Pe lângă „pachetele” clasice, expozanții au prezentat noi zone turistice, practic, de pe toate continentele. Mai larga deschidere spre lume s-a constituit, astfel, într-o manieră eficientă de satisfacere, în mai bune condiții, a cererii potențiale, mai ales în cazul stațiunilor exotice. Totodată, s-a constatat o diversificare a mijloacelor de transport și a spațiilor de cazare, venindu-se, în acest mod, în sprijinul unor cereri specifice, atât la nivel individual, cât și la cel de grup.

Numărul în creștere al expozanților, de la toate agențiile de profil până la firmele specializate pe tipuri de servicii conexe, de la tour-operatori până la instituțiile de reglementare și asociațiile patronale, le-a permis vizitatorilor să cunoască nu numai ceea ce li se oferă în calitate de clienți, ci și informații de ordin mai general referitoare la întreaga „industrie românească a ospitalității”.

Sub acest aspect au prezentat un interes deosebit evaluările conținute de Carta Albă a Turismului despre a cărei lansare am informat pe larg într-un număr precedent al publicației noastre. Ceea ce s-a văzut la ediția de primăvară a Târgului de Turism al României a pus în evidență un potențial remarcabil, însă insuficient valorificat. Remarca privește, înainte de toate, turismul intern, dar comparațiile s-au făcut și se fac (cât se poate de firesc) și cu mediul concurențial extern. Nu numai unele tarife, ci și calitatea multor servicii fac obiectul evaluărilor care nu sunt, totdeauna, în avantajul anumitor entități turistice din țara noastră. Direcțiile de acțiune menționate în Carta Albă a Turismului sunt concordante, în primul rând, cu exigențele românilor și, deopotrivă, ale străinilor care ne vizitează țara, mai ales sub raportul calitate/preț. Ca în orice afacere, contează profitul, numai că volumul acestuia este direct proporțional și cu gradul de notorietate a stațiunilor, a spațiilor de cazare și de divertisment, grad determinat, la rândul lui, de măsura în care fiecare client și-a găsit împlinite așteptările. Faptul că anul trecut s-au înregistrat, în structurile de cazare din țară, peste 10,5 milioane de turiști români (în creștere cu 6,14% față de 2018), precum și 2,6 milioane de turiști străini (cu 4,08% mai mulți față de 2018) atestă un semnificativ progres, dar nu pe măsura necesarului și posibilului. Târgul, care a fost deschis în perioada 20-23 februarie a.c., s-a înscris într-o manieră semnificativă în trendul preconizat în Carta Albă, ceea ce este, incontestabil, de bun augur.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)