A devenit o tradiție ca a doua decadă a lunii noiembrie să se constituie, în spațiul public, într-o adevărată sărbătoare a cărții. Găzduit, tot tradițional, de Complexul Expozițional Romexpo, Târgul Internațional de Carte Gaudeamus s-a bucurat, și în acest an, de interesul a zeci de mii de vizitatori. Evident, nu toți cei care s-au aflat în zilele de 16-20 noiembrie a.c. în Pavilionul Central de la Romexpo au cumpărat cărți, iar mulți dintre cei care au achiziționat câte ceva au alocat sume destul de modeste pentru un asemenea act de cultură.

Trebuie să-i vezi pe cei care se apropie de cărți cu o anumită evlavie – răsfoindu-le cu dragoste, cu bucuria celor care știu că fără cunoaștere viața este lipsită de unul dintre cele mai de seamă sensuri ale existenței – pentru a înțelege cât de mare este frustrarea semenilor noștri care nu-și pot permite luxul de a-și completa biblioteca personală cu volumele care realmente îi interesează.

Sigur, aceasta este și o temă centrală a editorilor și librarilor, respectiv cât de mare, cât de dinamică este piața cărții în țara noastră. Din păcate, lectura nu reprezintă în suficientă măsură „poarta” spre cunoaștere, pentru împlinire spirituală, ci mai mult un hobby pentru cei care o cumpără.

Aceste constatări se integrează în tema mare a destinului cărții sub impactul a două procese de natură economică și tehnologică: economică, deoarece, în bugetele personale și de familie, alocările pentru carte sunt în medie de 3,5 euro/locuitor/an, și tehnologică, pentru că era digitală își pune tot mai puternic amprenta asupra pieței cărții tipărite, în sensul restrângerii pieței de profil.

Dacă recurgem la câteva comparații, fie și numai cu țările est-europene, constatăm că alocările în medie pe locuitor pe an sunt între 12 și 20 euro. În țările occidentale, media este de peste 30 euro. Sigur, este vorba despre diferențe sensibile între venituri, în funcție de indicatorul numit „paritatea puterii de cumpărare”, dar, cu siguranță, avem de-a face și cu alte structuri ale nevoilor existențiale. Soarta cărții tipărite din alte țări nu confirmă, în niciun fel, pronosticurile referitoare la dispariția principalelor creații ale erei Gutenberg. Chiar dacă se schimbă semnificativ ponderile între cartea print și cea online, în favoarea celei din urmă, per total, nevoia de lectură rămâne, în statele dezvoltate, în categoria trebuințelor vitale. Oricum, piața cărții tipărite nu s-a restrâns în acele zone atât de mult ca la noi.

Este vorba aici și despre politicile culturale, despre stări de spirit favorabile lecturii într-o societate care tinde tot mai mult să se bazeze pe cunoaștere, pe o viață spirituală tot mai bogată. Dintr-o asemenea perspectivă, ediția din acest an a Târgului Internațional de Carte Gaudeamus a generat noi speranțe că un consistent public cititor, inclusiv tineri doritori de performanțe, susținute de lecturi adecvate, asigură, în continuare, un curs consonant cu tendințele din țările cu un grad mai înalt de cultură, de civilizație. Realitatea, cu multiplele ei fațete, ne oferă, așadar, și temeiuri de autentică satisfacție. Târgul Internațional de Carte Gaudeamus a fost, în acest sens, o confirmare cu adevărat tonică.