1 martie din anul precedent nu anunța, în niciun fel, iminenta intrare a țării în regimul stării de urgență, cu toate consecințele care au decurs și decurg din prelungirea pandemiei de COVID-19. Așa că toate tradițiile de Mărțișor continuă să rămână în sfera obiceiurilor de seamă, cu o largă arie de manifestare. Ceea ce putem consemna, însă, acum, în 2021, la sosirea primei zile a primăverii calendaristice, capătă valențe noi, tocmai pentru că trăim vremuri excepționale. Amenajarea panourilor cu mărțișoare în muzee, expoziții, centre de studii etnografice și de folclor, pe tradiționalele tarabe din vadurile comerciale ale orașelor și stațiunilor turistice se dovedește a fi un eveniment la scară națională, care semnifică dorința unanimă de a reveni la viața normală, obișnuită, pe care o prețuim acum mai mult ca oricând.

De exemplu, la Muzeul Național al Țăranului Român s-au format cozi de sute de metri, în condițiile respectării normelor preventiv-sanitare, de protecție individuală și de masă, ceea ce a atestat aceeași dorință unanimă de revenire cât mai grabnică la normalitate.

Pretutindeni a impresionat „explozia” de fantezie a creatorilor de mici podoabe destinate mamelor, soțiilor, fiicelor, prietenelor, colegelor. Totodată, lucrul la domiciliu extins în această perioadă a reprezentat o sursă inepuizabilă de imaginație creativă. Fără îndoială, confecționarea și comercializarea mărțișorului au rămas în domeniul micilor afaceri artizanale. Acum putem să vorbim și despre afaceri mai mari pe ansamblul economiei, deoarece tocmai aspirația de a reveni la viața normală a determinat o creștere semnificativă a vânzărilor.

Bucuria de a dărui un mărțișor se exprimă, în condițiile actuale, la alte dimensiuni și la alte intensități decât până în acest început de primăvară, întrucât marchează victorii mai mici sau mai mari în înfruntarea noastră, a tuturor, cu aceste vremuri grele, ceea ce alimentează mai puternic setea de viață, de frumos.

Nu toată lumea care dăruiește mărțișoare știe de unde se „trage” acest obicei, ce reprezintă firele alb și roșu care „leagă” simbolicele mici podoabe, ce legende și mituri încă din preistorie au făcut să dăinuiască un asemenea emoționant obicei. Dacă ar fi să ne referim numai la șnurul alb cu roșu, găsim în studiile de specialitate sute și sute de explicații privind „originea” acestuia, de la mesajul zeilor, pentru care albul însemna pacea și roșul războiul, până la zilele noastre, în care albul înseamnă puritate, iar roșul – iubirea.

Nicio descriere nu poate să redea integral spectacolul multicolor al formelor și figurilor respectivelor milioane de mărțișoare, puse la dispoziția cumpărătorilor în acest an. S-au pus în vânzare inclusiv mărțișoare „adaptate” la preocupările menite să pună capăt, cât mai repede, pandemiei, dovadă palpabilă a modului în care tradițiile cu rădăcini adânci în trecutul îndepărtat sunt „deschise” spre prezent și viitor. Vestitoare ale primăverii, mărțișoarele aduc numeroase alte mesaje, în consonanță cu aspirațiile, dintotdeauna, ale oamenilor de a-și înfrumuseța viața, mai ales când vitregia vremurilor le pune în pericol însăși propria existență și a celor dragi și apropiați.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)