Interviu cu prof. univ. dr. Ovidiu Constantin Bunget, directorul Departamentului de Contabilitate și Audit al Universității de Vest din Timișoara, președintele Filialei CECCAR Timiș

Teodor Brateș: În ampla relatare despre lucrările Congresului Profesiei Contabile, apărută în publicația noastră, au fost consemnate și luările dumneavoastră de cuvânt, astfel încât cititorii au avut posibilitatea să vă cunoască opiniile asupra a două aspecte esențiale: impactul tehnologiilor asupra profesiei contabile și provocările sistemelor de educație asupra profesiei contabile. Vă propunem să vă referiți la aceste aspecte, precum și la mesajul de ansamblu transmis de Congres.

Ovidiu Constantin Bunget: Confruntați cu presiuni pe costurile cu forța de muncă, profesioniștii contabili vor încerca să optimizeze și să-și gestioneze activitatea prin utilizarea de instrumente controlabile. Nu aș spune că forța de muncă din domeniu nu se poate gestiona adecvat, dar constatăm o mare diferență între om și mașină, iar filmul prezentat în deschiderea lucrărilor Congresului ne-a făcut să avem trăiri, emoții, poate chiar palpitații.

Înseamnă că și-a atins scopul. Dacă ar fi fost neinteresant, nu ar fi generat asemenea trăiri.

Evident, deși scurt, acest film ne-a arătat nouă, participanților, că tehnologiile digitale utilizate într-un context de hard adecvat se profilează a reprezenta soluția prezentului, nu numai a viitorului. Trăim într-o eră a puternicei informatizări, iar timpul pare  insuficient pentru gestionarea corespunzătoare a cantității imense de date și informații, în care decizia financiară trebuie să fie luată rapid, cu minimum de efort pentru adoptarea ei. Cum bine știm cu toții,  „timpul nu mai are răbdare”, ca să-l citez pe Marin Preda, axiomă care ne privește și pe noi, contabilii. Evident, o parte consistentă din activitatea contabililor va fi preluată de ceea ce numim acum „robocontabilul”, un alien – și aceasta pentru că nu știm deocamdată cum va arăta – care va executa cu rapiditate sarcini rutiniere, ceea ce nu solicită raționament profesional. Inteligența artificială va fi prezentă în computerele viitorului, dar cu siguranță nu va înlocui inteligența umană în a cărei constituire există rațiune și suflet! Iar raționamentul profesional se bucură de emoție și de aprecieri factuale, contextuale.

Anticipările ridică în fața profesioniștilor contabili teme fundamentale, inclusiv cele care privesc pozițiile pe care le vor ocupa pe piața forței de muncă. Cum vedeți dumneavoastră o asemenea evoluție probabilă, dar și posibilă?

Nu neapărat robotizarea ori hibridizarea sarcinilor va genera efecte interesante pe piața forței de muncă a contabililor, ci mai degrabă „lipsa spațiului”…

La ce vă referiți, concret, prin această sintagmă?

Mă refer la puternicele conexiuni de date transfrontaliere, care vor „specula” avantajele competitive ale forței de muncă ieftine – nu mă exprim asupra calității – din  Asia. Un raport de 4:1 în ceea ce privește costul forței de muncă pe piața contabilității din Europa și Statele Unite ale Americii versus India, de exemplu, poate conta foarte mult în deciziile viitoare din domeniu. Relația cost-timp este una biunivocă în ceea ce privește profesia contabilă. Presiunea pe tarifele profesioniștilor contabili va fi mare, deoarece stakeholderii au nevoie de informații în timp real, nu doar de date constatative. Managerii vor căuta mereu să reducă orice categorie de costuri, nu numai cele legate direct de profesionistul contabil, ci și cele conexe. Ce veți putea spune dacă veți face câteva calcule pe baza următoarelor date: se estimează că în lume sunt emise anual aproximativ 350 miliarde facturi, dintre acestea mai puțin de 10% sunt emise electronic și doar 20% sunt în Europa și Statele Unite ale Americii. Pe fluxul emitere-încasare, o astfel de factură „costă” circa 5 euro...

Cu această remarcă s-a conturat, cred, opinia dumneavoastră privind prima temă, cea legată de impactul tehnologiilor asupra profesiei contabile. Ce elemente definitorii conturează cea de-a doua temă, respectiv provocările sistemelor de educație asupra profesiei contabile?

Educația tinerilor contabili din generația „Y”, „Z”.... „Facebook” este marea provocare pentru mediul academic, nu numai din țara noastră. Dacă ne referim la România, o reformă profundă trebuie realizată: aceasta trebuie să vizeze, pe de o parte, învățământul liceal, iar pe de altă parte, o modificare de substanță a mediului academic românesc, care să înceapă cu o ierarhizare adecvată a instituțiilor de studii superioare în universități, respectiv educație, cercetare, implicare socială, și institute superioare, în materie de educație. Apoi, indiferent de instituție, componenta practică, aplicativă, trebuie să fie una consistentă, reală. Reproșurile pe care le auzim din partea exponenților mediului de afaceri și chiar din partea colegilor contabili sunt în mare măsură îndreptățite. Este prea multă imagine „nefidelă”, inclusiv în marile universități românești. Bunele practici din universitățile de științe aplicative din Europa de Vest pot fi un exemplu de urmat. Un exemplu de bună practică este, bunăoară, validarea printr-o diplomă dublă a unui program de studiu din domeniul administrării afacerilor, ori altul acreditarea internațională, gen ACCA ori CIMA.

Aici intervine și interrelaționarea dintre cadrele didactice și studenți. Ar fi interesant să aflăm și opinia dumneavoastră asupra acestei teme.

Aș spune că studenții așteaptă mult și, ca o ironie, oferă puțin. Unora le lipsește adevăratul simț al realității, capacitatea de a pătrunde în profunzimea proceselor și fenomenelor economico-sociale. Oare acest deficit ar putea fi compensat de tehnologiile digitale?

Chiar așa. Răspunsul la această întrebare este, aș putea afirma la rândul meu, capital.

Împărtășesc acest punct de vedere. Sistemele actuale de educație trebuie să țină seama de studentul copleșit de informație, pus deseori în situația dificilă să selecteze utilul de inutil, ceea ce îl poate determina să rămână blocat în concepte, lipsit de componenta aplicativă. Pentru România vor putea avea de câștigat, pe termen mediu, mai degrabă universitățile antreprenoriale, conexate cu componentele socio-economice naționale și internaționale, decât a cele de tip humboltdian. În aceeași ordine de idei, educația informală, cea care urmează tot cursul vieții, va conta mai mult, în detrimentul educației formale. Despre Bill Gates se spune ca are studii de contabilitate, însă spiritul antreprenorial, educația informală l-au determinat să gândească precumpănitor în viitor; așa că putem spune că orientarea studenților și stagiarilor organismelor profesionale și spre o educație informală va conduce spre bune rezultate. Cu siguranță, rezistența la schimbarea determinată de modificările în modul de gândire și de a fi al tinerilor se va diminua progresiv. Contabilul viitorului, cel pe care îl educăm astăzi, dorește să aibă mult mai mult timp pentru el, pentru lucrurile importante ale vieții: familia și sănătatea. În consecință, peste multe mentalități actuale, în cele din urmă adevăratul profesionist își impune stilul și dorințele.