Cum este firesc, pregătirea unei reuniuni de importanţa şi anvergura Congresului Profesiei Contabile implică numeroase demersuri teoretice şi practice. Dată fiind tema centrală a apropiatului Congres, continuăm să prezentăm aspecte care vizează orientarea dezbaterilor spre elementele care definesc nu numai prezentul, ci configurează viitorul, cel puţin cel apropiat. Este motivul principal pentru care – în acest număr al revistei – supunem atenţiei celor interesaţi un foarte recent document al autorităţilor de la Bruxelles.

Un cod de conduită cu implicaţii deosebite

Comisia Europeană și companiile informatice Facebook, Twitter și YouTube au dat publicităţii, la 31 mai a.c., un Cod de conduită care conține o serie de angajamente de combatere a propagării discursurilor ilegale de incitare la ură în mediul online din Europa. S-a creat, astfel, un precedent care vizează şi alte restricţii referitoare la mesaje care contravin valorilor şi principiilor lumii civilizate.

Companiile informatice declară că sprijină Comisia Europeană și statele membre ale UE în efortul acestora de a răspunde provocării de a se asigura că platformele online nu oferă oportunități de propagare virală a discursurilor online ilegale de incitare la ură.  Acestea au, împreună cu alte platforme și societăți care gestionează rețele de socializare, responsabilitatea colectivă și mândria de a promova și a facilita libertatea de exprimare în tot mediul online. Comisia și companiile informatice recunosc, însă, că propagarea discursurilor online ilegale de incitare la ură are efecte negative nu doar asupra grupurilor sau persoanelor pe care le vizează, ci și asupra celor care promovează libertatea, toleranța și nediscriminarea în societățile noastre deschise. În plus, au efect de inhibare a discursurilor democratice pe platformele online.

În respectivul Cod se menţionează şi că „pentru a preveni propagarea discursurilor ilegale de incitare la ură, este esențial să se asigure faptul că legile naționale relevante de transpunere a Deciziei-cadru a Consiliului privind combaterea rasismului și a xenofobiei sunt puse în aplicare pe deplin de către statele membre atât în mediul online, cât și în afara acestuia. Aplicarea eficace a dispozițiilor care incriminează discursul de incitare la ură depinde de existența unui sistem solid de asigurare a respectării sancțiunilor penale impuse autorilor individuali ai discursurilor de incitare la ură, dar trebuie totodată completată cu acțiuni prin care să se asigure că, în urma primirii unei notificări valabile, intermediarii online și platformele de comunicare socială analizează rapid, într-un interval de timp adecvat, discursurile online ilegale de incitare la ură. Pentru a fi considerată valabilă în acest sens, o notificare trebuie să fie suficient de precisă și să fie justificată în mod adecvat”.

În sensul precizat de Cod, Vĕra Jourová, comisarul UE pentru justiție, consumatori și egalitate de gen, a declarat: „Recentele atacuri teroriste ne-au reamintit cât de urgent este să facem ceva în privința discursurilor ilegale de incitare la ură din mediul online. Rețelele de socializare constituie, din nefericire, unul dintre instrumentele folosite de grupurile teroriste pentru radicalizarea tinerilor adepți și de rasiști pentru răspândirea violenței și a urii. Acest acord este un important pas înainte în eforturile depuse pentru ca internetul să rămână un loc de exprimare liberă și democratică, în care valorile și legile europene sunt respectate. Salut angajamentul companiilor informatice mondiale de a analiza în mai puțin de 24 de ore majoritatea notificărilor valabile de eliminare a discursurilor online ilegale de incitare la ură și de a elimina un astfel de conținut sau de a dezactiva accesul la acesta, dacă este necesar”.

La rândul său, Karen White, șefa direcției Public Policy for Europe din compania Twitter, a precizat: „Nu tolerăm comportamentele ostile pe Twitter și vom continua să atacăm frontal această problemă, împreună cu partenerii noștri din sector și din societatea civilă. Ne menținem angajamentul de a lăsa tweeturile să curgă. Dar există o deosebire clară între libertatea de exprimare și comportamentele care incită la violență și la ură. Sancționăm comportamentele ostile care încalcă regulile platformei Twitter și în același timp valorificăm capacitatea incredibilă a acestei platforme de a răspândi mesajele pozitive, de a contesta prejudecățile și de a combate cauzele profunde ale intoleranței. Așteptăm cu interes viitoarele dialoguri constructive pe această temă între Comisia Europeană, statele membre, partenerii noștri din societatea civilă și confrații noștri din sectorul tehnologic”.

De asemenea, Lie Junius, șefa direcției Public Policy and Government Relations din compania Google, a afirmat: „Ne-am angajat să acordăm oamenilor acces la informații prin serviciile noastre, dar totdeauna am interzis discursurile ilegale de incitare la ură pe platformele noastre. Dispunem de sisteme eficiente pentru analizarea notificărilor valabile în mai puțin de 24 de ore și pentru eliminarea conținutului ilegal. Suntem încântați să lucrăm cu Comisia la elaborarea unor soluții de coreglementare și autoreglementare pentru combaterea discursurilor de incitare la ură în mediul online”.

Consemnăm şi opinia șefei direcției Global Policy Management din compania Facebook, Monika Bickert: „Salutăm anunțul făcut astăzi și ocazia de a continua să lucrăm alături de Comisie și de sectorul tehnologic în sens larg pentru combaterea discursurilor de incitare la ură. Cu un număr de 1,6 miliarde de utilizatori în toată lumea, ne străduim să păstrăm echilibrul între a permite oamenilor să se exprime și a asigura un mediu de respect. După cum am precizat în standardele noastre aplicabile comunității utilizatorilor, pe Facebook nu sunt permise discursurile de incitare la ură. Îi îndemnăm pe oameni să facă uz de instrumentele noastre de raportare dacă dau peste vreun conținut care, în opinia lor, încalcă standardele noastre, pentru ca noi să putem investiga. Echipele noastre din întreaga lume analizează aceste rapoarte zi și noapte și iau măsuri rapide”.

Încheiem seria declaraţiilor cu părerea lui John Frank, vicepreședinte al EU Government Affairs în cadrul companiei Microsoft: „Politețea și libertatea de exprimare sunt valori esențiale în compania noastră, așa că politica noastră interzice îndemnurile la violență și la ură în serviciile pentru consumatori găzduite de Microsoft. De curând am anunțat măsuri suplimentare prin care interzicem clar publicarea de conținut terorist. Vom continua să le oferim utilizatorilor un mod de a ne semnala cazurile care, în opinia lor, încalcă regulile noastre. Însușirea codului de conduită reconfirmă angajamentul nostru față de această problemă importantă”.

Se impune, totodată, a releva că Directiva privind comerţul electronic (articolul 14) a permis elaborarea unor proceduri de suprimare, dar nu reglementează în detaliu procedurile respective. O procedură de „notificare și acțiune” începe în momentul în care o persoană semnalează unui furnizor de servicii de găzduire – de exemplu, rețea de socializare, platformă de comerț electronic sau operator care găzduiește site-uri web – existența unui conținut ilegal pe internet – rasism, abuz asupra copiilor, spam etc. – și se încheie în momentul în care respectivul furnizor de servicii de găzduire întreprinde acțiuni de combatere a conținutului ilegal semnalat.

Colocviul UE privind drepturile fundamentale din octombrie 2015 a avut ca temă „Toleranța și respectul: prevenirea și combaterea antisemitismului și islamofobiei în Europa”. În urma acestuia, Comisia a demarat un dialog cu marile companii informatice, în cooperare cu statele membre și cu societatea civilă, pentru a găsi cea mai bună modalitate de combatere a discursurilor online ilegale care răspândesc violența și ura.

Abordarea acestei probleme este deosebit de urgentă având în vedere atacurile teroriste care au avut loc de curând și faptul că grupurile teroriste utilizează rețelele de socializare pentru radicalizarea tinerilor adepți.

Comisia a lansat deja, în decembrie 2015, Forumul internetului în UE, în vederea protejării publicului împotriva răspândirii materialelor teroriste și împotriva utilizării canalelor de comunicare de către teroriști pentru facilitarea și dirijarea activităților acestora. În declaraţia comună a Consiliului Extraordinar Justiție și Afaceri Interne, care s-a întrunit după atacurile teroriste de la Bruxelles, s-a subliniat necesitatea de a intensifica eforturile în acest domeniu și, de asemenea, de a ajunge la un acord asupra unui cod de conduită privind discursurile de incitare la ură în mediul online.

Decizia-cadru privind combaterea rasismului și a xenofobiei incriminează incitarea publică la violență sau la ură împotriva unui grup de persoane sau a unui membru al unui astfel de grup definit pe criterii de rasă, culoare, religie, descendență sau origine națională sau etnică. Această decizie este temeiul juridic pentru definirea conținutului online ilegal.

Libertatea de exprimare este o valoare europeană fundamentală care trebuie conservată. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit că este important să se facă distincția între un conținut care „frapează, șochează sau neliniștește statul ori un segment oarecare din populație” și un conținut care incită în mod real și grav la violență și la ură. Curtea a arătat clar că cel din urmă conținut poate fi sancționat sau prevenit de state.