Tendințele pe termen lung, premisa actelor decizionale tactice
Numărul 25-26, 28 iun. - 11 iul. 2023 » Comentariul ediției
Tot mai multe demersuri actuale îndreptate spre îmbunătățirea activității în cele mai diverse sfere ale vieții economico-sociale sunt abordate în spațiul public, într-o viziune sistemică, prin luarea în considerare a tendințelor pe termen lung. Astfel, sintagma „viitorul începe azi” devine operațională și sub aspect metodologic.
În acest context, au ieșit în evidență, prin frecvență și acuitate, o serie de teme între care un loc central îl ocupă modelul de creștere economică definitoriu pentru țara noastră, în special cel promovat după criza globală din anii 2008-2010. Era evident, încă de pe atunci, că politicile de austeritate n-aveau cum să determine o evoluție pozitivă pe o perioadă mai îndelungată și, în consecință, s-a pus accentul pe prioritatea consumului. Până la un punct, o asemenea opțiune era perfect valabilă, deoarece – cum bine se știe – scopul final, dezirabil, al activităților economice îl constituie îmbunătățirea calității vieții tuturor cetățenilor. Numai că, fără o substanță economică adecvată, atingerea acestui obiectiv s-ar transforma într-o pură iluzie. Pe baza unui asemenea raționament, ajungem – pe drumul cel mai scurt – la necesitatea elaborării unui model economic adecvat sau, mai bine spus, conectat la ceea ce se întâmplă și urmează să se întâmple în special în comunitatea politico-economică din care facem parte, Uniunea Europeană, totul raportat la specificitatea națională.
Poate că asemenea remarci „sună” prea „teoretic”, însă, fără o teorie bună, nu există o practică bună. Dacă adoptăm o modalitate prin care adevărul enunțat în fraza precedentă să ne călăuzească acțiunile la toate nivelurile decizionale și în toate domeniile, șansele de a găsi soluții cresc considerabil.
Recente dezbateri la care, în mod benefic, au participat laolaltă cercetători, cadre didactice universitare, exponenți ai mediului de afaceri și reprezentanți ai autorităților publice, au permis să se contureze unele direcții de acțiune, a căror importanță este incontestabilă. Le consemnăm într-o manieră enunțiativă, întrucât fiecare implică analize ample și, totodată, aprofundate.
Una dintre aserțiunile deosebit de importante a fost emisă de guvernatorul BNR, acad. Mugur Isărescu, la o dezbatere de tipul celor evocate: „Omenirea se află într-o etapă a existenței ei când se confruntă cu spectrul unei singularități în propria evoluție, prevăzută de unii specialiști a se produce în jurul anului 2040. Este vorba despre mixarea speciei noastre cu nanotehnologiile, cu inteligența artificială. Pare că suntem în paginile unei cărți de SF, deși suntem deja într-o realitate la scara 1/1. Ce va fi lumea în 2040? Invocând aceste idei, vreau să spun că este tot mai complicat să înțelegem continuitatea, aflându-ne pe un prag al devenirii de unde totul ar putea fi altcumva, iar mintea noastră să funcționeze diferit”.
În ideile citate, găsim îndemnul de a se depune efortul strict necesar pentru identificarea soluțiilor care corespund progresului tehnico-științific, îndeosebi evoluției noilor tehnologii. O asemenea direcție de acțiune va determina cu siguranță – așa cum se prefigurează în prezent – schimbări de esență care, obligatoriu, se cer luate în considerare și la elaborarea unui model economic românesc la orizontul anului 2040.
Pentru a se ajunge la finalizarea acestui proiect pot și trebuie făcuți pași semnificativi în prezent, de la schimbări radicale în structura și calitatea forței de muncă până la orientarea investițiilor de capital exact spre domeniile decisive cărora le aparține viitorul. Asemenea pași sunt strict necesari și în toate formele de calificare și recalificare, precum și în domeniile care au generat și generează cele mai mari dezechilibre, mai ales cele care privesc inegalitatea veniturilor și perpetuarea disparităților teritoriale. Prin urmare, sunt multe de spus, de analizat și de acționat în aceste direcții, însă, unele rezultate palpabile, cum ar fi creșterea volumului investițiilor în zonele defavorizate atestă posibilitățile practice de a se veni în întâmpinarea unor tendințe care au cele mai mari oportunități de a se manifesta pe o perioadă îndelungată. Cu certitudine, avem de-a face cu procese și fenomene care confirmă și reconfirmă forța productivă a ideilor novatoare, iar stimularea creativității în această zonă a devenit un imperativ fundamental al zilelor noastre.
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistic pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național
Toamna cinematografică, o adevărată... primăvară a creației artistice