În ultimele zile s-a vorbit mult despre raportul dintre evoluția inflației și dinamica dobânzilor, temă esențială pentru toți concetățenii, preocupați firesc de propriul nivel de trai. Explicațiile specialiștilor au fost și sunt bine-venite, numai că în „focul demonstrațiilor” se mai neglijează unele reguli ale exprimării corecte.
Nimic mai firesc decât preocuparea deosebită a profesioniștilor contabili, de fapt a majorității covârșitoare a populației României, față de tot ceea ce privește bugetul țării, denumit, oficial, cum bine se știe, „bugetul general consolidat”. În fond, în calitatea noastră dublă, de contribuabili și de beneficiari ai acestui buget, avem interesul legitim să se promoveze politici fiscale raționale, optime, nu numai din punct de vedere financiar, iar gestionarea fondurilor publice să fie conformă atât sub aspect legal, cât și sub semnul exigențelor eficienței, abordată din cel puțin trei perspective – economică, ecologică și socială.
Toți cei care doresc să fie bine informați ascultă, zi de zi, la primele ore ale dimineții, înainte de a pleca la muncă, emisiunile de radio și TV, iar nu puțini citesc câte ceva din ziarele și revistele preferate. Astfel, pe lângă o cantitate apreciabilă de știri și comentarii utile, ni se oferă – din păcate – și multe exemple de exprimare incorectă, cum ar fi cele reținute în însemnările de față.
Temele economico-financiare de actualitate – în centrul cărora se află, firesc, proiecția bugetară pe anul viitor – oferă date și fapte concludente privind influențele reciproce între macro și microeconomie. Profesioniștii contabili cunosc foarte bine nu numai modul în care se manifestă această conexiune, ci și impactul ei asupra indicatorilor principali ai fiecărei companii.
O frază dintr-un reportaj de televiziune oferă ocazia de a clarifica câteva teme de ordin lingvistic și logic abordate frecvent în această rubrică. Este vorba despre următoarea afirmație: „Rezultatele obținute de acest întreprinzător confirmă faptul că spiritul antreprenorial include competențe și valori deosebit de prețioase”.
Conform graficului calendaristic de apariție, grafic corelat cu întregul sistem Eurostat, Institutul Național de Statistică (INS) a publicat, la 11 octombrie a.c., al doilea set de date provizorii referitoare la dinamica produsului intern brut al României pe trimestrul al doilea și pe ansamblul primului semestru din anul în curs.
Caracterul benefic al dezbaterilor, al schimburilor de opinii, al controverselor este asigurat, între numeroși alți factori, de claritatea expunerilor, de consistența argumentelor și, nu în ultimul rând, de respectarea proprietății noțiunilor cu care se operează. Or, dacă citești într-o publicație fraze de tipul „veniturile salariale brute reprezintă un pur artificiu, dovedindu-și, din plin, inutilitatea”, ce dezbatere – de fond – mai poate avea loc?
Publicarea datelor referitoare la indicatorii monetari pe primele opt luni din anul în curs a fost așteptată cu mult interes, atât la nivelul persoanelor fizice, cât și al companiilor. Deoarece, în cele mai recente luări de poziție publice ale reprezentanților BNR și ai principalelor bănci comerciale, s-au acumulat mai multe semnale pe tema creditării, toți cei preocupați de „mersul banilor” în economie au dorit să afle cum s-au confirmat tendințele în materie de creditare pe o perioadă semnificativă din 2017.
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național
Toamna cinematografică, o adevărată... primăvară a creației artistice
Noaptea Albă a Filmului Românesc a revenit la București, Cluj-Napoca și Timișoara
Festivalul și concursul „George Enescu”, ediția 2024 – încununare a șase decenii de performanțe muzicale
O expoziție inedită despre măiestrie și fantezie în arhitectura interbelică
Cu dronele, la „înălțimea” unui spectacol multimedia: Simfonia Campionilor
Revitalizarea și valorizarea unui tezaur inestimabil: monumentele istorice
Litoralul, o imensă scenă a artei de calitate