Toate datele statistice disponibile în acest moment anticipează că, în primul semestru al anului în curs, investițiile înregistrează unul dintre cele mai modeste ritmuri de creștere din întreaga perioadă post-criză. Am mai avut prilejul să tratăm acest subiect, a cărui importanță nu este negată de nimeni. De ce, totuși, revirimentul atât de necesar se lasă așteptat de mult timp?
Întâmplarea a făcut ca în ziua de 6 iunie a.c., atât în presa print, cât și în cea audiovizuală, să se concentreze exemple suficiente pentru a aborda în acest spațiu modul inadecvat în care se utilizează, uneori, cuvintele menționate în titlul însemnărilor de față. Înainte de toate, a reținut atenția afirmația dintr-un cotidian bucureștean care informa că „ponderea în PIB o reprezintă consumul”.
Dacă la 16 mai a.c., comunicatul „semnal” al Institutului Național de Statistică (INS) referitor la creșterea PIB în primul trimestru din anul în curs a oferit o mare surpriză, concretizările conținute în noul comunicat, cel din 7 iunie, au prilejuit analiștilor identificarea multor argumente importante privind veridicitatea unor prognoze, considerate, inițial, „prea optimiste”.
Pe prima pagină a unui cotidian bucureștean a atras atenția un titlu care anunța: „Performanțe modeste la ultimul concurs...”. Nu interesează, potrivit profilului rubricii de față, despre ce concurs a fost vorba, deoarece tema noastră o constituie, de obicei, respectarea proprietății termenilor. „Performanța” indică, totdeauna, rezultate deosebite, chiar de excepție, cum sunt, bunăoară, recordurile, în cele mai diverse domenii.
În ultimele zile au avut loc mai multe manifestări publice dedicate activității bancare, una dintre ideile centrale ale intervențiilor în temă fiind necesitatea accelerării procesului de finanțare a firmelor, de asigurare a unor condiții mai favorabile de susținere a economiei reale. Un loc de seamă în seria respectivelor manifestări l-a avut Forumul Pieței Financiare, organizat de Asociația Română a Băncilor (ARB).
Nimic mai firesc decât preocuparea evidentă a presei tipărite și audiovizuale de a trata sistematic teme referitoare la implicațiile, la exigențele societății informaționale. Din păcate, unele texte (ca să nu spunem multe) sunt viciate de nerespectarea unor reguli (nu prea complicate) din sferele lingvisticii și logicii. Precizăm că exemplele sunt „culese” din publicații și emisiuni consemnate în ziua de 7 mai a.c.
Evenimente recente au readus în prim-plan fapte și date dintre cele mai concludente privind bilanțul deceniului de când România a devenit stat membru al Uniunii Europene. Acest bilanț a coincis și coincide cu momente – nu ezit să le numesc – cruciale din existența Uniunii Europene însăși. După șocul Brexit, o undă de optimism a fost oferită de rezultatele alegerilor prezidențiale din Franța.
În mass-media din 3 mai a.c. a atras atenția – printre altele – frecvența deosebită a familiei de cuvinte care se „trage” din substantivul „prioritate”. Nimic neobișnuit până aici dacă avem în vedere preocupările cvasigenerale pentru identificarea, în toate domeniile de activitate, a obiectivelor de primă importanță.
Împreună, sub semnul emblematic al bradului și colindelor
Târgul „Gaudeamus”, ediția 2024, o reușită reîntâlnire a cărții cu cei care o prețuiesc
Casele au amintiri. O stradă-muzeu în apropierea kilometrului 0 al Capitalei
Începe restaurarea unei bijuterii istorico-arhitecturale, Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia
Legătura dintre știință și artă – via învățământ | Aula Magna a Politehnicii, gazdă a spectacolelor de teatru
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistice pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial