Nimic mai firesc decât o dezbatere pe tema factorilor creșterii economice în procesul de analiză și adoptare a proiectelor de buget pe anul în curs și a proiecției macroeconomice până la orizontul anului 2020. În fond, de la evoluția posibilă și probabilă a PIB se cuvine să se pornească în estimarea obiectivelor propuse în vederea anticipării ritmului de creștere a economiei.
Ca orice demers omenesc, vorbitul și scrisul se definesc sub aspect calitativ (forță de comunicare, de pildă) prin modul în care ideile capătă veșmânt semantic. Nu este vorba aici doar despre concepte, principii și reguli – pe care profesioniștii contabili le slujesc cu o exemplară consecvență –, ci, mai ales, despre aspecte de ordin practic.
Cu siguranță, cititorii au reținut că una dintre ideile principale afirmate la recenta Conferință Națională Extraordinară a CECCAR a fost aceea a promovării consecvente a dialogului spre toate azimuturile, începând cu membrii și între membrii organizației noastre profesionale, continuând cu organizații și asociații partenere și terminând cu instituțiile publice, în primul rând cele cu funcții de reglementare.
De câte ori nu ne-a fost dat să auzim formule de genul „a fost trecut pe ștatul de plată” sau „am verificat ștatele de plată”? Or, este limpede că avem de-a face cu o greșeală. Este corect să se spună „statul de plată”. Aici ne confruntăm cu influențe din alte limbi (de pildă, germana), în condițiile în care vorbirea curentă tinde să-l transforme pe „s” în „ș”. În acest sens, exemplele sunt numeroase.
Oricât de mari, de presante și de stresante sunt preocupările noastre cotidiene, nu putem să ignorăm evenimente de anvergură mondială decât cu asumarea riscului enorm de a ne decupla de la realitățile lumii în care trăim, cu toate consecințele extrem de grave care decurg de aici.
Întrucât ne aflăm la început de an, am considerat că este bine să folosesc drept titlu o remarcă a unui participant la obișnuitele talk-show-uri televizionistice. Atrag, astfel, atenția asupra modului înșelător în care pleonasmele mai marchează scrisul și vorbirea unor concetățeni. Cărui segment de timp i s-ar putea atribui conceptul de „previziune”?
Incontestabil, experții contabili și contabilii autorizați au, comparativ cu cei de alte profesii, marele avantaj că știu exact despre ce este vorba în materie de „construcție” a bugetului la scară națională, că nu trebuie să li se explice conținutul noțiunii de buget general consolidat. Din această perspectivă le este și mai lesne să identifice abordările inadecvate, de pe poziții de partizanat politic, și să-și concentreze atenția asupra unor teme de fond.
Încheiem anul 2016 în atmosfera sărbătorească obișnuită – cea care ne-a marcat și ne marchează drumul în viață, de la copilărie până la senectute. Chiar dacă această atmosferă este dominantă, în preocupările noastre își găsesc loc (cel puțin) unele reflecții care vizează nu numai momente specifice acestor zile, ci și cele care privesc ceea ce numim ansamblul.
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național
Toamna cinematografică, o adevărată... primăvară a creației artistice
Noaptea Albă a Filmului Românesc a revenit la București, Cluj-Napoca și Timișoara
Festivalul și concursul „George Enescu”, ediția 2024 – încununare a șase decenii de performanțe muzicale
O expoziție inedită despre măiestrie și fantezie în arhitectura interbelică
Cu dronele, la „înălțimea” unui spectacol multimedia: Simfonia Campionilor
Revitalizarea și valorizarea unui tezaur inestimabil: monumentele istorice
Litoralul, o imensă scenă a artei de calitate