De când științele comunicării s-au impus în viața cotidiană drept o cerință vitală, termenii și sintagmele aferente au căpătat și capătă – la rândul lor – o extindere considerabilă. Din nefericire, în aceeași măsură proliferează și formulările eronate. Într-o cronică precedentă am semnalat frecvența deosebită cu care inclusiv oameni care se consideră cultivați recurg la formula „mijloacele mass-media”.
Conceptul înscris în titlul însemnărilor de față a fost utilizat mai des în campaniile electorale pentru alegerea Parlamentului și a președintelui României. A apărut într-un context special: după reușita marilor proiecte naționale menite să ducă țara noastră la dobândirea calității de membru al NATO și de membru al Uniunii Europene, candidații la funcția supremă în stat și la fotoliile de senatori și deputați au subliniat că programele supuse atenției alegătorilor vizează, fiecare, un PROIECT DE ȚARĂ.
Ce nu se „evaluează” în zilele noastre? Aproape totul, de la pregătirea elevilor până la modul în care demnitarii (parlamentari, miniștri, prefecți, primari etc.) își îndeplinesc mandatul. Din pricina ariei largi de persoane și activități supuse evaluării, cuvântul cu pricina are o circulație deosebită în primul rând în mijloacele de comunicare în masă.
Sunt convins că foarte mulți profesioniști contabili (ca să nu spun cvasitotalitatea lor) urmăresc sistematic documentele date publicității de Curtea de Conturi. Este instituția care – conform Constituției României – exercită controlul asupra modului de formare, administrare și întrebuințare a resurselor financiare ale statului și ale sectorului public.
Un cuvânt folosit foarte des în aceste zile este „împreună”, un adverb care sintetizează multe sentimente nobile, printre care solidaritatea, conștiința apartenenței la o națiune, la o țară, la o profesie. Dincolo, însă, de sentimente, se conturează situații în care acest „împreună” se rostește ori se scrie într-un context, cel puțin, discutabil.
În aceste zile se simte, peste tot, atmosfera specifică din preajma marilor sărbători. Nimic neobișnuit în forfota semenilor noștri, dornici să sărbătorească Paștele după datini, după posibilități, după propriile aspirații. Dacă ar fi să identificăm starea de spirit dominantă din actuala perioadă, cred că nu greșesc dacă mă opresc asupra cuvântului „speranță”.
Mai toți reporterii TV se simt obligați ca, la începutul fiecărei relatări, să zică „Bun găsit” sau ceva similar. Deseori, însă, acest „Bun găsit” prefațează informații despre catastrofe, accidente grave, decizii care afectează negativ milioane de oameni. Ce îți vine să zici, în calitate de telespectator, când ți se spune, în condițiile date, „Bun găsit”?!
Se spune, pe bună dreptate, că nicio zi nu seamănă una cu alta. Cu toate acestea, nu este dificil de sesizat, din curgerea timpului, că există un liant, o legătură între zilele pe care le trăim, între elementele care compun actualitatea. Chiar dacă, aparent, multe asemenea elemente nu au impact asupra profesiei contabile, nu putem să le eludăm, deoarece – tot ca factor de continuitate – ajung, până la urmă, să ne influențeze, uneori decisiv, existența.
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național
Toamna cinematografică, o adevărată... primăvară a creației artistice
Noaptea Albă a Filmului Românesc a revenit la București, Cluj-Napoca și Timișoara
Festivalul și concursul „George Enescu”, ediția 2024 – încununare a șase decenii de performanțe muzicale
O expoziție inedită despre măiestrie și fantezie în arhitectura interbelică
Cu dronele, la „înălțimea” unui spectacol multimedia: Simfonia Campionilor
Revitalizarea și valorizarea unui tezaur inestimabil: monumentele istorice
Litoralul, o imensă scenă a artei de calitate