Piața de comerț online din România va crește cu 15% în acest an, la 18,4 miliarde de lei
Numărul 42, 10-16 nov. 2021 » Conectarea la era digitală
Piața locală de comerț online va atinge valoarea de 18,4 miliarde de lei, în 2021, în creștere cu 15% față de anul precedent, când veniturile au depășit 16 miliarde de lei, relevă un studiu publicat de o platformă ce oferă informații actualizate în timp real despre datele financiare și juridice ale firmelor din România, informează Agerpres. Astfel, conform cercetării realizată de Termene.ro, dacă în 2019 companiile din domeniu obțineau profituri de aproximativ 680 milioane lei, la nivelul anului 2020 acestea au obținut peste 1,23 miliarde lei.
Pe total, în ultimii patru ani, profiturile generate în acest sector economic s-au dublat în fiecare an, de la aproximativ 160 milioane lei (2017) la circa 370 milioane lei (2018), iar apoi la aproape 680 milioane lei (2019).
Ponderea tranzacțiilor online din totalul vânzărilor din retail va avansa, în acest an, spre 12%, de la 10% cât se înregistrase în 2020, trend susținut de creșterea accelerată a vânzărilor online, dar și de stagnarea și incertitudinea din offline.
Potrivit sursei citate, profitabilitatea medie a domeniului e-commerce a depășit 7,3%, dublul anului 2018 (3,7%) și în creștere de la 5,1%, cât era în anul 2019. Totodată, o profitabilitate de 7,3% arată că, la fiecare 100 lei încasați, un antreprenor rămâne cu 7,3 lei pe când profitabilitatea de 3,7% arată că, la fiecare 100 lei, un antreprenor rămâne cu 3,7 lei.
„În ambele cazuri, diferența până la valoarea de 100 de lei o reprezintă costurile. Dacă, în medie, rămân cu 7,3 lei pentru fiecare 100 lei încasați înseamnă că 92,7 lei reprezintă costurile și că este nevoie de 13 clienți bun-platnici care să-mi genereze fiecare cei 7,3 lei profit pentru a putea acoperi pierderile pe care mi le generează un singur client rău-platnic”, se precizează în studiu.
În ceea ce privește plata datoriilor pe care le au companiile din comerțul online, cercetarea Termene.ro arată că timpul în care se achită o factură către un furnizor este în scădere continuă, de la 116 zile în anul 2017 la 101 zile în anul 2020, după ce în anul 2018 aceasta a fost de 115 zile, iar în anul 2019, de 111 zile.
„Din punctul de vedere al vitezei de recuperare a creanțelor (în cât timp se încasează o factură de la un client), anul 2020 a adus o scădere a timpului mediu cu 5 zile, de la 37 de zile (în 2019) la 32 de zile. Viteza de recuperare a creanțelor a avut o evoluție relativ constantă - fiind de 28 de zile în anul 2017 și de 34 de zile în anul 2018, în ultimii 4 ani crescând cu 4 zile. Cu cât crește termenul de plată, cu atât crește și incertitudinea încasării, este de așteptat ca un furnizor să ofere facilități clientului care plătește mai repede și nu neapărat celui care plătește mai mult. Scăderea vitezei cu care se plătesc datoriile în anul 2020 poate fi interpretată și ca o modalitate prin care jucătorii de pe piața comerțului online caută să își securizeze furnizorii și să își asigure stocurile, existând o luptă și între cine plătește mai repede furnizorul. Deși viteza de plată a datoriilor este în scădere, numărul companiilor cu risc ridicat de intrare în insolvență a crescut ușor. Dacă în anul 2018, la fiecare 100 de companii, 41 aveau un risc ridicat de intrare în insolvență, în anul 2019 numărul acestora a crescut la 42 de companii, iar în anul 2020 a ajuns la 44 de companii (la fiecare sută). Totodată, numărul companiilor cu risc scăzut sau foarte scăzut a înregistrat un trend opus, de la 56 de companii (la fiecare sută) în anul 2018 la 55 în anul 2019 și 53 în anul 2020”, se arată în raport.
Studiul de specialitate a luat în calcul toate societățile care au ca principal domeniu de activitate Comerțul cu amănuntul prin intermediul caselor de comenzi sau Internet.
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
Legătura dintre știință și artă – via învățământ | Aula Magna a Politehnicii, gazdă a spectacolelor de teatru
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistice pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național