Text și context
Numărul 20, 22-28 mai 2024 » La început a fost cuvântul...
Temele abordate în mass-media, mai ales cele din sfera activităților economico-sociale, ar avea mult de câștigat sub aspect calitativ dacă, în toate cazurile, s-ar respecta și regulile elementare lingvistico-logice. Bunăoară, reporterul unui post de radio a afirmat că „numai prin relevarea împrejurărilor este posibilă cunoașterea contextului în care s-au obținut efectele și rezultatele evocate”. Care ar fi deosebirea dintre „context” și „împrejurări”, dar și dintre „efecte” și „rezultate”? Cum se vede din exemplul citat, emiterea unor pleonasme este o cale sigură pentru distorsionarea „rezultatelor” oricărui demers publicistic.
Pe o asemenea cale a pășit și editorialistul unui cotidian central când a subliniat că „textul de față a putut fi scris doar cu o serie de cuvinte și fraze inspirate din stările de fapt existente”. Cum ar putea arăta un „text” fără „cuvinte și fraze”, dar și „stările de fapt”... inexistente?
Încă un exemplu, de data aceasta, dintr-o dezbatere televizată. Unul dintre participanți a spus, între altele: „Scoaterea din context a unei anumite idei confirmă deseori că se nesocotesc complexitățile întregului, format din părțile lui componente într-o structură complicată”. În fața acestei fraze suntem îndreptățiți să ne întrebăm: un „context” format din mai multe părți nu implică el însuși „complexitate”? Tocmai din existența mai multor „componente” rezultă „complexitatea” și, prin urmare, respectivele noțiuni indică o serie de echivalente. Este, de asemenea, evident că s-a mai comis o eroare prin punerea semnului egalității între conceptele de „complex” și „complicat”. De aici și frecvența în spațiul public a întrebării ironice potrivit căreia „de ce să fie simplu, când poate fi... complicat?”. (T.B.)
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistic pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național
Toamna cinematografică, o adevărată... primăvară a creației artistice