Tradiția Babelor de martie: obiceiuri și semnificații
Numărul 7, 26 feb. - 4 mar. 2025 » Știați că?
Luna martie aduce cu ea nu doar primele semne ale primăverii, ci și una dintre cele mai fascinante tradiții românești, păstrate de-a lungul secolelor: Babele de martie. Acest obicei, adânc înrădăcinat în cultura populară, îmbină credințe străvechi, simbolism meteorologic și interpretări mistice asupra sorții fiecăruia. Între legendă și realitate, zilele babelor sunt privite ca un test al destinului, iar alegerea unei astfel de zile promite să dezvăluie multe despre viitor.
Baba Dochia și rădăcinile mitologice ale tradiției
Legenda babelor este strâns legată de figura mitică a Babei Dochia, o bătrână aspră și capricioasă, care întruchipează sfârșitul iernii și tranziția către primăvară. Povestea spune că Dochia, plecând cu oile la munte, și-a lepădat pe rând cele nouă cojoace, înșelată de vremea aparent blândă. Însă, când gerul s-a întors brusc, Dochia a înghețat, transformându-se în stană de piatră. Acest mit este asociat cu schimbările bruște de temperatură din primele zile ale lunii martie și ilustrează instabilitatea primăverii timpurii.
Baba Dochia este un personaj dual, având atât trăsături pozitive, cât și negative. În unele variante ale legendei, ea simbolizează înțelepciunea și renașterea naturii, în timp ce în altele, este o figură aspră, care își chinuie nora și sfârșește pedepsită de propria aroganță. Indiferent de interpretare, Dochia rămâne un personaj emblematic în mitologia românească.
Cum se aleg babele?
Conform tradiției, fiecare persoană își alege o babă între 1 și 9 martie, fie ghidându-se după data nașterii (de exemplu, cineva născut pe 25 își calculează baba prin adunarea cifrelor: 2+5=7), fie alegând la întâmplare. Se spune că vremea din ziua respectivă reflectă starea sufletească și norocul pe tot parcursul anului.
Dacă baba aleasă este însorită, se crede că persoana respectivă va avea parte de un an prosper, plin de realizări și bucurii. Dacă, dimpotrivă, ziua este mohorâtă, ploioasă sau cu ninsori, urmează un an dificil, cu provocări și încercări. Această credință arată cât de profund legată era viața țăranului român de ritmurile naturii, fiecare schimbare de vreme fiind un semn, o prevestire.
Tradiții și obiceiuri legate de Babele de martie
De-a lungul timpului, obiceiul babelor s-a împletit cu numeroase superstiții și practici populare. În unele regiuni, se spune că pentru a atrage norocul trebuie să te îmbraci în haine curate și să rostești urări pozitive în ziua babei tale. În alte zone, bătrânii încă mai cred că cine visează în noaptea babei sale va avea parte de un semn divin privind viitorul.
În zonele de munte, există chiar tradiția de a observa cum se topește zăpada în această perioadă: dacă apa curge lin și limpede, anul va fi unul roditor, dar dacă e tulbure, se anunță necazuri. Se spune că fetele nemăritate care vor să-și afle ursitul pot pune un fir de lână roșie sub pernă în noaptea de 8 spre 9 martie, iar în vis le va apărea chipul viitorului soț.
De asemenea, în trecut, femeile își alegeau o zi din cele nouă pentru a testa cât de mult se potrivește temperamentul lor cu capriciile vremii. Dacă ziua aleasă era schimbătoare, femeia era considerată nestatornică sau impulsivă, iar dacă vremea era frumoasă, se credea că este o fire calmă și echilibrată.
Ce rol au Babele în cultura românească?
Tradiția babelor reflectă legătura profundă dintre om și natură, dar și tendința ancestrală a românilor de a căuta semnificații în evenimentele de zi cu zi. Într-o societate agrară, unde vremea dicta succesul recoltelor și ritmul vieții, astfel de obiceiuri deveneau adevărate instrumente de înțelegere a lumii. Astăzi, Babele de martie sunt mai degrabă un joc simbolic, un mod ludic de a interpreta viitorul și de a păstra vie o tradiție veche de sute de ani.
Chiar și în epoca modernă, acest obicei continuă să fascineze, aducând un strop de magie și mister la început de primăvară. Fie că le privim ca pe simple superstiții sau ca pe o parte valoroasă a patrimoniului cultural, Babele de martie rămân o tradiție emblematică a folclorului românesc, o punte între trecut și prezent, între natură și credință.
Bibliografie
„Babele de martie: ce înseamnă și cum se alege baba. Legende și tradiții românești” – Ziarul Unirea
https://ziarulunirea.ro/babele-de-martie-ce-inseamna-si-cum-se-alege-baba-legende-si-traditii-romanesti-410343/
„Legenda Babelor în România” – Libertatea
https://www.libertatea.ro/stiri/legenda-babelor-in-romania-2161428
„Babele de martie: cum se calculează și ce spune baba pe care ai ales-o despre tine” – Știrile ProTV
https://stirileprotv.ro/divers/babele-de-martie-cum-se-calculeaza-si-ce-spune-baba-pe-care-ai-ales-o-despre-tine.html
„Babele din martie – misterul zilelor care îți prezic soarta” – Evenimentul Zilei
https://evz.ro/babele-din-martie-misterul-zilelor-care-iti-prezic-soarta.html
„Alege-ți baba și află ce îți rezervă anul” – Adevărul
https://adevarul.ro/stil-de-viata/alege-ti-baba-si-afla-ce-iti-rezerva-anul-2425370.html
„Moșii și strămoșii: Babele” – Independența Română
https://www.independentaromana.ro/mosii-si-stramosii-babele/
„Tradiția Babelor: semnificația și legenda Babei Dochia” – PeScurt
https://pescurt.ro/stiri-cultura/traditia-babelor-semnificatia-si-legenda-babei-dochia
„Babele 2024: Tradiții și obiceiuri” – Evenimentul Zilei
https://evz.ro/babele-2024-traditii-obiceiuri.html
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
Arta Thaliei – de la viață pe scenă și de la scenă la publicul larg
Ziua Brâncuși sub semnul omagierii unei opere inestimabile
Pe întregul cuprins al țării, manifestări prin care toate artele transmit un mesaj comun, autentic umanist
Iași – opt zile de concerte memorabile
Zeița Thalia inspiră formule inovative în arta spectacolului
Ample programe științifice și culturale dedicate marilor personalități ale istoriei naționale
Ziua Culturii Naționale, prilej de celebrare a celor mai de seamă valori din patrimoniul românilor de pretutindeni
Împreună, sub semnul emblematic al bradului și colindelor