Tradițiile trec cu succes „testele” timpului și spațiului
Numărul 2, 19-25 ian. 2021 » Eveniment
Ca în fiecare an din ultimul deceniu, principala manifestare dedicată Zilei Culturii Naționale s-a desfășurat, la 15 ianuarie, la Ateneul Român. Numai că, festivitatea a avut loc fără public, fiind transmisă online pe posturile naționale de Radio și Televiziune, precum și de Trinitas TV. Academia Română și Filarmonica „George Enescu” au pregătit, cu acest prilej, o reuniune festivă și un concert, ambele dominate de dorința, consonantă cu cea a iubitorilor de cultură din țara noastră, de a demonstra că, în pofida prelungirii pandemiei COVID-19, tradițiile sunt păstrate și îmbogățite.
De fapt, acesta a fost și mesajul academicienilor Ioan-Aurel Pop, președintele celui mai înalt for cultural și științific al țării, Eugen Simion, președintele Secției de Filologie și Literatură, și Răzvan Theodorescu, vicepreședinte al Academiei și președinte al Secției de Arte, Arhitectură și Audio-Vizual.
Faptul că Ziua Culturii Naționale a fost celebrată în condițiile crizei medicale și economice în maniera proprie unui asemenea eveniment, chiar și în actuala conjunctură, constituie expresia vie a unei stări de spirit tonice, generatoare de încredere, de speranță și, deopotrivă, de angajare solidară în promovarea autenticelor valori naționale și universale, factori esențiali și în bătălia vitală de prevenire și combatere a pandemiei.
Concertul celei mai prestigioase filarmonici din țară, dirijate de Horia Andreescu, a dat o notă de strălucire, în plus, manifestării despre care relatăm. Capodopere ale creației enesciene și beethoveniene au încununat manifestarea găzduită în adevăratul templu al culturii naționale, Ateneul Român.
Este de subliniat, din nou, că nimeni și nimic nu poate împiedica transmiterea de la an la an a unei simbolice ștafete a ceea ce putem să numim, cu tot temeiul, omagiul unei întregi națiuni adus celui care și-a pus definitiv personalitatea, pecetea inconfundabilă, asupra culturii române, poetul nostru național Mihai Eminescu. Inițiativa Academiei Române de acum un deceniu de a se institui Ziua Culturii Naționale la data când aniversăm nașterea „Poetului Nepereche” este, prin ea însăși, mărturia peste timp a venerației față de cele mai mari valori culturale naționale, cu situarea lor indiscutabilă la scară universală.
Aceste adevăruri simple și, în același timp, bogate în sensuri și semnificații, au fost relevate și cu prilejul vernisării, tot la 15 ianuarie a.c., a expoziției documentare „Vreme trece, vreme vine”, dedicată împlinirii a 171 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu și marcării Zilei Culturii Naționale, expoziție deschisă la Biblioteca Academiei Române. În centrul exponatelor se află integrala „Manuscriselor Mihai Eminescu”, alcătuită din 38 de volume. De asemenea, sunt prezentate documente de arhivă, acte oficiale, corespondență referitoare la viața și opera „Luceafărului Poeziei Românești”. Tot prin documente se relevă amploarea și calitatea deosebită a exegezelor criticii literare, precum și a unor lucrări de artă plastică inspirate de creația eminesciană.
Vernisajul expoziției a fost urmat de lansarea de către Romfilatelia a emisiunii poștale „150 de ani de la prima serbare a românilor de pretutindeni”, desfășurată la Mănăstirea Putna în anul 1871, manifestare cu un puternic caracter unionist în care s-a implicat, cu toată ființa sa, Mihai Eminescu.
Sub aceleași auspicii generoase, Biblioteca Municipiului București și Teatrul Dramaturgilor Români au postat, la 15 ianuarie a.c., în propria rețea online, primele etape de realizare a proiectului, intitulat „Opere pe rafturile bibliotecii, muze și muzicalitate”. Sunt transmise recitaluri de poezie și muzică din creațiile multor mari scriitori, piese muzicale inspirate de ei, în interpretarea unor excelenți artiști români.
Este remarcabil faptul că, pretutindeni în țară, s-au desfășurat manifestări numeroase și diverse dedicate Zilei Culturii Naționale, în condițiile impuse de dubla criză, medicală și economică. Au fost, fiecare în parte și toate laolaltă, mărturii elocvente ale setei de cultură a semenilor noștri, ale imaginației și inițiativei creative atât ale organizatorilor, cât și ale profesioniștilor, ceea ce a avut și are darul să ateste că – și în vreme de pandemie – accesul la actul de cultură de cea mai bună calitate este larg deschis. Sub semnul emblematic al acestor evenimente, începutul de ani ni se înfățișează, poate mai pregnant ca oricând, drept sursă de noi împliniri, aliniată, ca totdeauna, până acum, valorilor culturii naționale și universale.
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
Legătura dintre știință și artă – via învățământ | Aula Magna a Politehnicii, gazdă a spectacolelor de teatru
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistice pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național