UCPR: Producătorii autohtoni de carne de pui lucrează la nivelul celor mai înalte standarde tehnologice
Telex » Știri 7 august 2023
Producătorii autohtoni de carne de pui lucrează la nivelul celor mai înalte standarde tehnologice, etice și de responsabilitate, în conformitate cu legislația națională și a Uniunii Europene, asigurând un standard ridicat de siguranță și calitate a produselor din carne de pui, informează Uniunea Crescătorilor de Păsări din România (UCPR), citată de Agerpres. UCPR condamnă apariția în spațiul public a unor afirmații false, bazate pe "informații eronate și imagini preluate din cărțile de anatomie patologică, fără legătură cu situația reală din fermele avicole din România", dezinformând consumatorii despre normele de bunăstare a puilor, a calității și siguranței produselor.
"În fermele avicole din România tehnologiile de creștere a puilor de carne sunt reglementate de legislația UE prin Regulamentul 543/ 2008 (care se referă la standarde de producție, calitate și comercializare) și Directiva 43/ 2007 (care se referă la bunăstarea puilor de carne). Astfel, creșterea păsărilor în fermele autorizate sanitar veterinar se face după cele mai moderne tehnologii, iar supravegherea sănătății păsărilor se face permanent prin programe de autocontrol și control oficial în baza legislației UE", a afirmat președintele Consiliului Director al UCPR, Ilie Van.
Astfel, UCPR asigură consumatorii că produsele obținute pe lanțurile de producție avicolă ale membrilor săi provin de la pui de carne Broiler crescuți în condiții de bunăstare care respectă toate normele naționale și de la nivelul Uniunii Europene, respectiv condiții adecvate de adăpost (temperatură, lumină, aer, umiditate etc.), prin care păsările beneficiază de condiții de mediu optime, în funcție de perioada de creștere, au spațiu suficient pentru a se mișca și a se comporta în mod natural.
Totodată, toți puii de carne din UE și, implicit, din România sunt crescuți la sol, având posibilitatea de a se mișca liber într-un mediu controlat, putând să se hrănească, să bea apă și să interacționeze cu ceilalți pui.
Potrivit sursei citate, nutriția este corespunzătoare și asigură o dietă echilibrată, bogată în nutrienți, adaptată etapei de dezvoltare a puilor și care le asigură o creștere sănătoasă și un sistem imunitar puternic. De asemenea, au acces la apă curată și proaspătă pentru hidratare adecvată și beneficiază de control medical regulat asigurat de medici veterinari, conform normelor în vigoare. Pe de altă parte, Uniunea Crescătorilor de Păsări subliniază că nu se utilizează antibiotice ca stimulatori de creștere.
"UE este singura zonă economică din lume care a promovat o legislație specifica bunăstării păsărilor. Amintim că Directiva 43 din 2007 prevede densitățile pe mp în kg la puii de carne și care nu pot fi depășite de nici un fermier din UE. Suplimentar față de legislația europeană cu prevederi minime de bunăstare, țara noastră a solicitat și a obținut aprobarea Comisiei UE pentru aplicarea unui program de bunăstare superioară care prevede o reducere a densității (kg/ mp) cu încă 15%", se mai precizează în comunicat.
UCPR menționează că în urma unei inițiative cetățenești la nivelul UE (cca 1,5 milioane cetățeni) Comisia a decis să modifice legislația privind bunăstarea animalelor. Astfel, în 2023, legislația va fi în curs de elaborare, urmând să fie supusă dezbaterii publice și apoi să fie votată.
În acord cu recomandarea științifică a EFSA (Autoritatea Europenă de Siguranța Alimentelor), bunăstarea puilor de carne va fi la nivelul bunăstării superioare practicate în prezent în România.
"Pentru corecta informare a opiniei publice, UCPR precizează că, la nivel european, doar 10% din consumul de carne de pui provine păsări crescute în tehnologii alternative: aer liber - tradițional, crescute în libertate totală - tradițional, crescuți în semilibertate sau în spații închise - sistem extensiv. Restul de 90% din totalul consumului de carne de pui provin din păsări crescute convențional, în adăpost fără ieșire în aer liber, cu microclimat și furajare controlate", se mai precizează în comunicat.
În România, puii crescuți în tehnologii alternative în ferme reprezintă circa 3-4% din totalul producției realizate. Acest lucru se datorează alegerii consumatorilor, mult mai sensibili la preț, acest tip de carne având costuri semnificativ mai ridicate și implicit prețuri de piață mai mari.
Conform Programul strategic național 2023-2027, măsura de bunăstare superioară a puilor de carne, reglementată prin Ordinului MADR nr. 55 din 2023, prevede ca vârsta minimă de sacrificare să fie de cel puțin 42 de zile.
"Combatem cu fermitate un alt subiect care manipulează opinia publică generând anxietate și chiar panică la nivelul consumatorilor cu privire la alimentația ce conține carne de pui, precizând că antibioticele sunt permise în creșterea păsărilor doar pentru tratamente curative, la recomandarea și sub semnătura medicului veterinar, cu respectarea timpului de așteptare înainte de sacrificarea păsărilor", susțin reprezentanții UCPR.
Astfel, antibioticele nu se utilizează în mod sistematic în creșterea păsărilor, ci doar ocazional, la nevoie, ca formă de tratament.
"Depistarea reziduurilor de antibiotice, a substanțelor farmacologic active și a altor reziduuri se realizează în baza Regulamentului 37/2010 și a Ordinului 95/ 2007. Mai mult decât atât, programul de control oficial pentru reziduuri este aprobat anual de Comisia Europeană, aceasta stabilind numărul de probe pentru control în funcție de numărul de păsări din fiecare țară", precizează sursa citată.
Conform UCPR, tot Comisia Europeană recomandă și verifică anual metodele de analiză și control utilizate în laboratoarele de stat, iar recoltarea probelor pentru analize se face inopinat de către ANSVSA care este auditată anual la capitolul reziduuri.
La nivel mondial, 85% din toată carnea de pasăre destinată consumului uman provine de la pui de găină, 10% de la pui de curcă și 5% din alte specii de păsări (rață, gâscă, bibilică, struți etc).
UCPR este o asociație cu caracter profesional, fără scop lucrativ, non-guvernamentală, autonomă, cu personalitate juridică, construită pe criteriul specificului activității de ramură avicolă.
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național
Toamna cinematografică, o adevărată... primăvară a creației artistice
Noaptea Albă a Filmului Românesc a revenit la București, Cluj-Napoca și Timișoara
Festivalul și concursul „George Enescu”, ediția 2024 – încununare a șase decenii de performanțe muzicale