Uniunea Crescătorilor de Păsări din România (UCPR) asigură consumatorii că produsele provenite din lanțul de producție avicolă din țara noastră sunt sănătoase și sigure pentru consumul uman. Precizarea a fost făcută în contextul unor afirmații făcute în spațiul public de unii specialiști în nutriție umană. Conform unui comunicat citat de Agerpres, producătorii autohtoni lucrează la nivelul celor mai înalte standarde tehnologice, în conformitate cu legislația europeană, oferind produse de calitate superioară și sigure pentru o alimentație sănătoasă.

"UCPR condamnă orice informație incorectă, care generează anxietate și chiar panică la nivelul consumatorilor cu privire la alimentația ce conține carne de pasăre. În acest sens, combatem ferm afirmațiile false făcute de specialiști în nutriția umană care nu cunosc tehnologia de creștere a păsărilor de carne și nici legislația în domeniu și care dezinformează publicul cu privire la vârsta de sacrificare a puilor crescuți în mod convențional, la aspectele organoleptice (culoarea cărnii, a oaselor și duritatea acestora), la sănătatea și bunăstarea păsărilor și la siguranța alimentară", au declarat reprezentanții UCPR.

Organizația precizează că tehnologiile de creștere a puilor de carne în România sunt reglementate de legislația europeană, prin Regulamentul 543/2008 și prin Directiva 43/2007. Astfel, creșterea păsărilor în fermele autorizate sanitar-veterinar se face după cele mai moderne tehnologii, iar supravegherea sănătății păsărilor se face permanent prin programe de autocontrol și control oficial, în baza legislației specifice.

La nivelul Uniunii Europene, puii crescuți convențional (în adăpost, fără ieșire în aer liber, cu microclimat și furajare controlate) asigură circa 90% din totalul consumului de carne de pui. Aproximativ 10% din carnea de pui este obținută prin tehnologii alternative prevăzute de legislația UE, respectiv: crescuți în spații închise - sistem extensiv, crescuți în semi-libertate, crescuți în aer liber - tradițional, crescuți în libertate totală - tradițional. Din cauza costurilor ridicate și implicit a unui preț de piață mai mare, în România puii crescuți prin tehnologii alternative în ferme reprezintă circa 3%-4% din totalul producției realizate, subliniază sursa citată.

"Aducem clarificări și în ceea ce privește vârsta de sacrificare a puilor în UE și în România: în ultimii ani, a fost de circa 6 săptămâni, la greutatea de 2,1-2,2 kg în viu", se mai menționează în comunicat.

În ceea ce privește depistarea reziduurilor de antibiotice, a substanțelor farmacologic active și a altor reziduuri, reprezentanții UCPR semnalează că aceasta se realizează în baza Regulamentului 37/2010 și a Ordinului 95/2007. "Facem precizarea că antibioticele sunt permise în creșterea păsărilor doar pentru tratamente curative, la recomandarea și sub semnătura medicului veterinar, cu respectarea timpului de așteptare înainte de sacrificarea păsărilor. Drept urmare, antibioticele nu se utilizează în mod sistematic în creșterea păsărilor, ci doar ocazional, la nevoie, ca formă de tratament. Toate tratamentele de necesitate și vaccinările obligatorii se fac în apa de băut, nu injectabil la fiecare pasăre în parte. Mai mult decât atât, programul de control oficial pentru reziduuri este aprobat anual de către Comisia Europeană, aceasta stabilind numărul de probe pentru control în funcție de numărul de păsări din țară. Tot Comisia Europeană recomandă și verifică anual metodele de analiză și control utilizate în laboratoarele de stat, iar recoltarea probelor pentru analize se face inopinat de către ANSVSA care este auditată anual la capitolul reziduuri", punctează reprezentanții crescătorilor de păsări.

Aceștia reamintesc faptul că Directiva 96/22, transpusă în legislația noastră prin Ordinul 199/2006, interzice comercializarea și utilizarea hormonilor în creșterea păsărilor și niciun crescător de păsări din România nu încalcă această prevedere.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)