Miniștrii de Finanțe ai Uniunii Europene au încheiat lunile de discuții aprinse privind rigoarea fiscală, ajungând la un acord privind noile reguli fiscale, care vor viza ținerea sub control a datoriei și determinarea capacității blocului comunitar de a investi în sectoare-cheie, cum ar fi apărarea, în următorii ani, transmit AP, Reuters și Bloomberg, preluate de Agerpres. În final, cele 27 de state membre au finalizat în unanimitate acordul, încheind negocierile începute înaintea pandemiei.

Obiectivele din vechiul Pact de Stabilitate și Creștere se mențin: guvernele trebuie să mențină deficitele bugetare sub 3% din PIB și datoria publică sub 60% din PIB. Dar statele membre UE obțin mai multă independență în modul în care își realizează obiectivele fiscale, măsurile pe care le adoptă pentru corectarea dezechilibrelor și principalele reforme și investiții pe care le implementează.

Acordul introduce mai multă flexibilitate pentru ajustările fiscale, în timp ce Berlinul a avut succes cu impunerea unor garanții pentru a se asigura reducerea comună a datoriei și construirea unor rezerve (buffers) pentru a absorbi viitoare șocuri.

Revizuirea este menită de asemenea să dea capitalelor un rol mai important în modul în care țin sub control finanțele publice, în timp ce se îmbunătățește sistemul de sancțiuni, atunci când limitele sunt depășite.

"Regulile fiscale sunt mai realiste, ele răspund realității post-pandemie și încorporează de asemenea lecțiile învățate de pe urma marilor crize financiare", a afirmat ministrul spaniol al Economiei, Nadia Calvino.

La rândul său, ministrul francez de Finanțe, Bruno Le Maire, a declarat: "Aceste reguli vor garanta stabilitatea financiară și soliditatea finanțelor publice peste tot în Europa, în următorii ani. Pentru prima dată în 30 de ani, acest pact de stabilitate recunoaște importanța investițiilor și a reformelor structurale".

Reformele vin într-o perioadă în care datoriile publice au ajuns la un nivel record, în urma cheltuielilor masive din timpul pandemiei, iar blocul comunitar trebuie să facă noi cheltuieli pentru realizarea obiectivelor legate de climă, politică industrială și securitate.

Regulile fiscale introduc un nivel minim al reducerii deficitului și datoriei pe care un guvern trebuie să le respecte, așa cum a solicitat Germania. Dar, în general, acestea sunt mai tolerante decât precedentul cadru legal, ceea ce, consideră analiștii, marchează o victorie pentru statele din sud, conduse de Franța.

Noile reglementări vor stabili un ritm lent, dar constant, pentru reducerea deficitului și datoriei din 2025 până în următorii patru până la șapte ani, existând opțiunea unei perioade mai lungi dacă o țară adoptă reforme și investițiile în domeniile prioritizate de UE.

Italia, care a insistat că reformele și investițiile deja convenite conform planului UE de redresare post-pandemie ar trebui să fie suficiente pentru a obține extinderea la șapte ani, a obținut ceea ce a dorit. "Considerăm pozitivă acceptarea solicitării noastre inițiale pentru extinderea automată a planului legat de investițiile din PNNR", a afirmat ministrul italian de Finanțe, Giancarlo Giorgetti.

Și Franța a obținut o concesie: plățile dobânzilor vor fie excluse din eforturile de reducere a deficitului până în 2027 pentru statele cu un deficit bugetar de peste 3% din PIB. Astfel, Parisul obține spațiu de manevră pentru a face investiții.

Limita superioară pentru deficitul bugetar rămâne la 3% din PIB. Noile reguli introduc "protejarea rezilienței deficitului", o marjă dincolo de limita UE de deficit de 3% din PIB, care va fi folosită pentru planificarea cheltuielilor, pentru ca guvernele să aibă spațiu de manevră dacă se întâmplă ceva neașteptat, fără a încălca limita de 3% din PIB. Această marjă va fi de 1,5% din PIB. Deficitul de 1,5% din PIB este acum noua țintă generală pentru statele membre ale UE, înlocuind precedentul concept de "obiectiv pe termen mediu" (MTO) pe care țările trebuiau să-l vizeze. Pentru multe state, acesta era un deficit structural de 0,5% din PIB, astfel încât decizia de a impune acum nivelul de 1,5% din PIB le oferă spațiu fiscal suplimentar.

Dacă deficitul depășește 3% din PIB, se instituie procedura de deficit excesiv (EDP) și anual trebuie redus deficitul cu 0,5% din PIB. După ce deficitul scade sub 3% din PIB, acesta va trebui să scadă cu 0,4% din PIB pe an în următorii patru ani, sau cu 0,25% din PIB în următorii șapte ani, dacă sunt adoptate reforme și investiții, până când se ajunge la un deficit de 1,5% din PIB.

Acordul, care va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2024, reprezintă a patra revizuire a regulilor fiscale, denumite oficial Pactul de Stabilitate și Creștere, menite să sprijine valoarea euro limitând împrumuturile guvernamentale.

Țările care au un procent al datoriei din PIB de peste 90% vor trebui să-și reducă datoria cu un punct procentual pe an. În cazul statelor care au un procent al datoriei din PIB între 60% și 90%, reducerea va fi de 0,5% pe an.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)