La 7 aprilie a.c., este marcată, în întreaga lume, pentru a 71-a oară, Ziua Mondială a Sănătății. Din 1950, când s-a instituit, pe plan internațional, această Zi dedicată Sănătății Omului și Omenirii, istoria a consemnat evenimente de importanță universală care și-au pus amprenta asupra vieții tuturor locuitorilor Terrei. Este suficient să ne reamintim că populația globului a crescut de la 2,5 miliarde, în 1950, la aproape 8 miliarde, în prezent, simultan cu veritabila explozie demografică desfășurându-se o dezvoltare fără precedent a sistemelor moderne, tot mai eficiente, de apărare a sănătății prin eradicarea unor boli extrem de grave și diminuarea considerabilă a efectelor altora, care au făcut și mai fac încă ravagii pe întinse zone ale Pământului.

Pentru generațiile actuale, Ziua Mondială a Sănătății înseamnă, înainte de toate, un prilej de mobilizare și mai puternică a resurselor pentru depășirea uneia dintre cele mai pustiitoare pandemii – COVID-19. În acest sens, s-au făcut și se fac comparații cu gripa spaniolă din anul 1918, ceea ce, în urmă cu trei decenii, a reprezentat și un argument principal pentru instituirea Zilei Mondiale a Sănătății, ca expresie a conștientizării necesității unor acțiuni coordonate la scară planetară pentru apărarea sănătății semenilor. Deviza Organizației Mondiale a Sănătății s-a aflat pe frontispiciul fiecărei zile de 7 aprilie din ultimele trei sferturi de secol: Sănătatea pentru toți. Este un deziderat care, în lumea de astăzi, este doar parțial împlinit. Pandemia COVID-19 ne-a relevat deseori dramatic și chiar tragic limitele medicinei actuale și ale orânduielilor sociale, în pofida unor progrese istorice, de necontestat.

Nu ne propunem să prezentăm bilanțuri, statistici naționale și internaționale referitoare la starea sănătății din diverse arii geografice și din multitudinea de domenii de specialitate a științelor medicale. Practic, în fiecare zi de când s-a declanșat pandemia de COVID-19, aducem în CECCAR Business Magazin o multitudine de informații referitoare la evoluția pandemiei în țara noastră, în Uniunea Europeană și în întreaga lume. Ceea ce, însă, reprezintă un fapt demn de tot interesul, în contextul evocat, privește intrarea în vigoare, cu puțin timp în urmă – la 26 martie a.c. – a Programului Uniunii Europene pentru Sănătate.

Profesioniștii contabili cunosc până în detaliu că în niciun domeniu nu este posibil să se rezolve problemele cu care se confruntă fără resurse financiare adecvate, inclusiv în procesul formării și perfecționării personalului de specialitate. Remarca este valabilă mai mult ca oricând atunci când ne referim la sistemele actuale și viitoare de sănătate la scară națională, europeană și mondială. De aceea, Programul UE are în centrul prevederilor alocarea sumei de 5,1 miliarde de euro pentru consolidarea rezilienței sistemelor de sănătate, pentru promovarea inovării ca principală cale de îmbunătățire a actului medical. România, ca stat membru al Uniunii Europene, beneficiază de fonduri din respectivul Program proporțional cu populația țării noastre, principiu aplicat – potrivit algoritmului cunoscut – în foarte multe alte programe. Se poate aprecia, cu deplin temei, că prin decizia adoptată de Consiliul European, după aprobarea documentului în Parlamentul European, s-a făcut un mare pas înainte în special în combaterea actualei pandemii și în intensificarea măsurilor de prevenire a altor asemenea cataclisme.

Oficial, Programul a intrat în vigoare la 26 martie a.c., iar de la înființarea, la 1 aprilie a.c., a noii Agenții Executive pentru Domeniile Sănătății și Digital a devenit operațional. Este vizată întreaga perioadă 2021-2027 ca etapă distinctă în realizarea obiectivului definit prin sintagma UE pentru sănătate, și anume patru ținte:

• îmbunătățirea și promovarea sănătății în Uniune;
• protejarea cetățenilor UE împotriva amenințărilor transfrontaliere grave la adresa sănătății;
• creșterea disponibilității, accesibilității și caracterului abordabil al medicamentelor, al dispozitivelor medicale și al produselor relevante în situații de criză;
• întărirea sistemelor de sănătate, respectiv reziliența acestora și utilizarea eficientă a resurselor.

Cum se vede, avem de-a face cu o susținere financiară solidă, cu obiective clare, ceea ce este de natură să confere Zilei Mondiale a Sănătății, Ediția 2021, caracteristicile unei veritabile rampe de lansare a acțiunilor practice de ocrotire a sănătății Oamenilor și Omenirii.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)