UE și Japonia au încheiat cel mai mare acord economic din istorie. Documentul deschide oportunități importante pentru exportatorii români
Numărul 28-29, 24 iulie - 6 august 2018 » Lumea în care trăim
Cel mai important acord comercial negociat vreodată de Uniunea Europeană a fost semnat, zilele trecute, de președintele Comisiei Europene (CE), Jean-Claude Juncker, al Consiliului European, Donald Tusk, și prim-ministrul japonez Shinzo Abe. Acordul de parteneriat economic (APE) UE-Japonia va crea o zonă comercială deschisă pentru peste 600 de milioane de persoane.
„Acordul va elimina marea majoritate a taxelor vamale pe care întreprinderile din UE care exportă în Japonia le plătesc anual, în valoare de un miliard de euro, precum și o serie de obstacole de lungă durată în ceea ce privește reglementarea, de exemplu în cazul autoturismelor. Acesta va deschide, de asemenea, piața japoneză, de 127 de milioane de consumatori, unor exporturi-cheie de produse agricole din UE și va spori oportunitățile de export ale UE într-o serie de alte sectoare. Totodată, Acordul de parteneriat economic va intensifica cooperarea dintre Europa și Japonia în diverse domenii, va reafirma angajamentul comun al celor două părți față de dezvoltarea durabilă și va include, pentru prima oară, un angajament specific referitor la Acordul de la Paris privind schimbările climatice”, se precizează într-un comunicat al Comisiei Europene.
Printre principalele elemente ale acordului se numără:
- eliminarea taxelor vamale aplicate de Japonia pentru o serie de produse agroalimentare, cum ar fi brânzeturile sau vinurile, creșterea substanțială a exporturilor de carne de vită și scutirea de taxe a celor de carne de porc, și protejarea a peste 200 de produse agricole europene cu indicații geografice (IG);
- garantează întreprinderilor din UE accesul la marile piețe de achiziții publice din 48 de orașe mari din Japonia și elimină obstacolele din calea achizițiilor publice în sectorul feroviar, important din punct de vedere economic, la nivel național;
- abordează anumite puncte sensibile ale UE, de exemplu pe cele din sectorul construcțiilor de automobile, prin prevederea unor perioade de tranziție de șapte ani înainte de eliminarea taxelor vamale.
- fixarea unor standarde foarte ridicate în materie de forță de muncă, siguranță, mediu și protecția consumatorilor.
De asemenea, CE a publicat și o hartă interactivă care indică orașele din întreaga Europă care exportă către Japonia, intitulată Comerțul UE-Japonia în orașul tău. Instrumentul conține grafice informative pentru fiecare țară din UE, precizând numărul de întreprinderi exportatoare, numărul de locuri de muncă sprijinite prin exporturile către Japonia, o listă a produselor exportate din fiecare stat membru și alte statistici de import/export.
Acordul urmează să fie ratificat de Parlamentul European și de Dieta Japoniei, după care ar putea intra în vigoare în 2019.
În același timp, continuă negocierile cu Japonia pe tema standardelor de protecție a investițiilor și pe tema soluționării diferendelor legate de protecția investițiilor. Angajamentul ferm al ambelor părți este de a se ajunge la convergență în ceea ce privește negocierile pe tema protecției investițiilor cât mai curând posibil, avându-se în vedere angajamentul lor comun față de un mediu de investiții stabil și sigur în Europa și în Japonia.
Ministrul pentru Mediul de Afaceri: Exportatorii români au o șansă imensă prin aplicarea acordului comercial UE-Japonia
„Semnarea unui acord de liber schimb între Uniunea Europeană și Japonia este o șansă imensă pentru exportatorii români, iar aceștia trebuie să fie conștienți de oportunitățile care se deschid. Economia României nu are voie să rateze oportunitatea de a fi prezentă masiv pe piața celei de-a treia economii a lumii”, a afirmat Ștefan Radu Oprea, ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat.
Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat (MMACA) precizează, într-un comunicat, că este implicat în procedurile de organizare a unei misiuni economice japoneze la București, în luna noiembrie, în parteneriat cu JETRO (Japan External Trade Organization).
În primele cinci luni ale anului 2018, schimburile comerciale bilaterale au totalizat 309,4 milioane de dolari, din care export românesc 122,4 milioane dolari (în creștere cu 30% față aceeași perioadă a anului precedent) și import 187 milioane dolari (+18,3% față de intervalul similar din 2017).
Potrivit statisticilor MMACA, principalele produse românești exportate în Japonia sunt: lemn și semifabricate din lemn; tutunuri prelucrate și înlocuitori de tutun; instrumente și aparate pentru reglare său control automat; părți și accesorii de autovehicule și vehicule; miere; anvelope pneumatice noi; îmbrăcăminte și accesorii. Principalele produse japoneze importate în România sunr: autoturisme și alte autovehicule, părți și accesorii ale acestora; mașini și dispozitive mecanice și părți ale acestora; mașini, aparate și materiale electrice și părți ale acestora; produse din fontă, fier sau oțel; cauciuc și articole din materiale plastice; articole din sticlă.
„Potrivit datelor agregate de instituțiile europene, exporturile anuale dinspre UE spre Japonia se ridică la 86 miliarde de euro, cu implicarea a 74.000 de companii și 600.000 de locuri de muncă. Aplicarea acordului comercial cu Japonia ar putea duce la creșteri ale exporturilor de 180% pentru alimente procesate, de 22% pentru produse chimice și de 16% pentru echipamente electrice”, se precizează într-un comunicat al MMACA.
(Copyright foto: moovstock / 123RF Stock Photo)
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistic pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național
Toamna cinematografică, o adevărată... primăvară a creației artistice