Sunt de-a dreptul de neînțeles minimalizarea și chiar eludarea – în mass-media autohtonă – a evenimentelor care marchează apariția a ceva nou în spațiul nostru public, spațiu caracterizat printr-un grad avansat de poluare atât la propriu, cât și la figurat. O asemenea aserțiune poate să pară exagerată dacă nu o vom raporta la evenimente reale, asemenea celui care se impunea consemnat la 22 martie 2016. Mă refer la manifestarea intitulată „Activarea potențialului economic al sectoarelor culturale și creative din România”, desfășurată cu participarea premierului Dacian Cioloș.

Putem – și chiar este normal – să avem păreri dintre cele mai diferite față de actualul Guvern, însă o elementară etică gazetărească ne obligă să consemnăm măcar ceea ce a reprezentat și reprezintă un adevărat eveniment. Pentru cine a participat nemijlocit la manifestarea amintită a fost cât se poate de clar că este vorba despre o schimbare de optică, în sens pozitiv, față de componentele creșterii economice. O îndatorire profesională elementară impune a aminti că, în urmă cu mai mulți ani, ideea de a fructifica virtuțile economice (și nu numai) ale industriilor creative a aparținut prof. dr. ing. Cezar Mereuță, care a demonstrat, prin metodele modelării micro și macroeconomice, posibilitatea identificării ramurilor în care România este cu adevărat competitivă. Astfel, ajungem la industriile creative.

Și acum, câteva informații și scurte comentarii despre evenimentul care a trecut aproape neobservat în spațiul public. A avut loc o dublă lansare, cea a inițiativei pentru „Activarea potențialului economic al sectoarelor culturale și creative din România” către toți stakeholderii interesați și cea a studiului Sectoarele culturale și creative din România. Importanța economică și contextul competitiv, lansări găzduite de NOD Makerspace (fosta Fabrică de Bumbac). Pașii următori includ elaborarea Cărții Albe a sectoarelor culturale și creative (care va fi lansată în a doua jumătate a anului 2016), precum și anunțarea liniei de finanțare România Creativă (iunie 2016), prin Fondul Social European, cu o valoare de 35 de milioane de euro (linie destinată sprijinirii antreprenoriatului din sectoarele culturale și creative). Aceste acțiuni sunt strâns legate și de reforma administrației publice, inclusiv prin simplificarea și facilitarea interacțiunii online cu cetățenii și firmele. GOV.RO se dorește a fi un punct unic de contact (website) pentru informații și servicii, iar realizarea lui este posibilă doar cu o contribuție substanțială a comunității creative. Tot în cursul acestui an se vor lansa ghiduri pentru autoritățile contractante în vederea achiziției de servicii și bunuri creative (precum software personalizat sau servicii de branding și publicitate), ghiduri pentru firmele din domenii creative în scopul facilitării înțelegerii și conformării la cadrul fiscal și administrativ, precum și un document de identificare a competențelor creative și actualizarea Nomenclatorului Ocupațiilor (inițierea procesului).

După cum se vede, este conturată o viziune ea însăși creativă, care îndreptățește opiniile exprimate la manifestare privind punerea în valoare a unei resurse competitive de primă importanță. Faptul a fost subliniat și de premierul Dacian Cioloș, care a apreciat prezența sa în primul rând ca „un mesaj de recunoaștere și de susținere din partea Guvernului României pentru industriile culturale și creative, domeniu dinamic, prin excelență, care presupune o implicare personală a celor care au idei și o interferență cât mai redusă cu statul, cu autoritățile, cu administrația, cu birocrația. Cei care lucrează în acest domeniu au devenit o forță, inclusiv din punct de vedere economic și social, și cred că este important ca și autoritățile să se adapteze la această realitate, realitatea în care din valoarea adăugată brută industriile culturale și creative realizează aproximativ 7%, comparabil cu agricultura și cu alte domenii”.

Sigur, aserțiunile referitoare la implicarea statului se cer nuanțate, fie și numai din motivul că premierul a anunțat că Executivul va susține valorificarea superioară a potențialului creativ. Ceea ce se impune a observa este că s-a făcut un pas înainte într-un domeniu neglijat până acum din perspectiva economiei, valoarea adăugată anticipată, inclusiv de autorități, fiind – cum bine se știe – net superioară multor altor tipuri de activități.