Am avut, deseori, prilejul să informăm cititorii noștri despre activitățile desfășurate în spațiile care aparțin ARCUB din București. Una dintre cele mai recente manifestări a fost Festivalul Național de Teatru. Conform unei tradiții de aproape două decenii, tradiție îmbogățită continuu de acest festival, se oferă fanilor Zeiței Thalia posibilitatea cunoașterii celor mai valoroase echipe teatrale interpretând creații dramaturgice nu mai puțin valoroase. De data aceasta, însă, programul evenimentului a conținut și un „spectacol mediatic” (dacă ne putem exprima astfel), a fost lansat Barometrul de Consum Cultural, rezultat din investigațiile sociologice de profil în anul precedent. Concluziile prezintă un interes incontestabil, deoarece reflectă schimbări majore în comportamentul publicului larg intervenite în condițiile pandemiei COVID-19 și ale urmărilor de durată ale acesteia în rândurile iubitorilor de artă și cultură.

Barometrul a fost elaborat pe baza sondajelor efectuate de Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală (INCFC). Datele pe care le conține identifică tendințele consemnate prin instrumente științifice, mai ales în timpul pandemiei, respectiv orientarea preponderentă a consumului cultural spre mediul online și în spațiul non-public. La nivelul consumului cultural în spațiul public, efectele pandemiei se resimt considerabil, singura creștere înregistrată fiind de 14 puncte procentuale în cazul vizitării monumentelor istorice și a siturilor arheologice, cel puțin o dată pe an (59% dintre respondenții actuali față de 45%, în 2019). Scăderile semnalate în consumul cultural public vizează în special participarea la spectacolele de teatru de la 29% în 2019 la 20%, în 2022, vizionarea de filme la cinematograf de la 35%, în 2019, la 26% în 2022, apelul la biblioteci de la 28%, înaintea pandemiei, la 17%, în anul precedent, vizionarea muzeelor, expozițiilor, galeriilor de artă, de la 38% la același referențial la 30% în 2022.

Studiul analizează, pe capitole ample, și activitățile culturale din spațiul non-public, activitățile desfășurate pe Internet, precum și legătura dintre practicile de consum cultural și participarea democratică, mai ales în ceea ce privește accesul publicului la manifestările de profil.

Cu toate acestea, fantezia, spiritul creativ, inițiativele, creșterea diversității manifestărilor cu public au determinat menținerea și chiar amplificarea, în unele cazuri, a participării la spectacole, concerte, vizionări de filme la cinematografe etc. Prin urmare, cele două tendințe se completează reciproc. Luarea în considerare a datelor obiective conținute în Barometru va permite, neîndoios, îmbunătățirea tuturor modalităților de expresie a actului cultural-artistic, astfel încât numărul beneficiarilor să crească direct proporțional cu nivelul calitativ al „ofertei”. Cum s-a văzut, „cerere” există. Evident, sunt create premisele necesare pentru îndeplinirea acestui deziderat, ceea ce îndreptățește speranța că manifestările cultural-artistice vor constitui o „ofertă” care să satisfacă într-o măsură tot mai mare „cererea” atât sub aspect cantitativ, cât și calitativ.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)