Faptul că lună de lună este urmărită cu un interes deosebit evoluția indicatorului numit încrederea în economie are numeroase explicații. Cu siguranță, însă, esențial este raportul dintre factorii obiectivi și cei subiectivi. Cu alte cuvinte, contează enorm măsura în care realitățile economice sunt receptate, înțelese și interpretate corect. Din această perspectivă, cele mai recente studii de specialitate aduc elemente strict necesare în orice demers analitic menit să potențeze resursele existente, în primul rând cele umane, în vederea atingerii unor obiective exclusiv dezirabile, începând cu firmele și terminând cu economia țării, în ansamblu.

Este evident că, înainte de toate, avem de-a face cu identificarea zonelor consensuale ale principalelor segmente ale populației, în primul rând angajații și angajatorii. Întrebările standard, de regulă, adresate acelorași eșantioane stabilite potrivit unor criterii științifice primesc răspunsuri în cea mai mare parte exprimate în cunoștință de cauză, adică punctele de vedere ale unor oameni care își expun părerile „din interior”, confruntați zi de zi cu provocările și oportunitățile din economia reală. Așa se face că zona consensuală amintită indică drept opinie majoritară menținerea încrederii în economie la un nivel relativ ridicat, ca efect al unei realități palpabile, respectiv creșterea rezilienței pe întregul lanț de creare a valorii. Rezistența la șocuri a majorității firmelor este atestată de statisticile credibile deopotrivă ale instituțiilor publice și companiilor interne și internaționale specializate în materie.

Profesioniștii contabili știu prea bine că tendințele cele mai importante luate în considerare la elaborarea planurilor de afaceri sunt cele pe termen lung. Dacă luăm ca referențial anul premergător declanșării crizei din perioada 2008-2010, constatăm că cifra de afaceri pe ansamblul economiei a crescut de atunci de două ori și jumătate, profitul net a sporit de peste patru ori, veniturile medii disponibile ale populației s-au majorat de 3,7 ori. Este, de asemenea, semnificativ că numărul firmelor cu bilanț depus a sporit de la 644.000 la 919.000.

Sigur, are loc un proces neîntrerupt de intrări și ieșiri în și din piață, dar procesul este perfect normal într-o economie funcțională. Faptul că pe termen lung numărul firmelor înființate este mai mare comparativ cu al celor care și-au încetat activitatea reprezintă încă o dovadă a creșterii rezilienței economiei noastre naționale.

Identificăm aici unul dintre principalii factori de menținere a încrederii în economie la un nivel care generează acțiuni proactive, singurele care pot și trebuie să determine depășirea dificultăților, așa cum a confirmat și întreaga perioadă care a trecut de la criza din 2008-2010. Ne referim mai ales la pandemia COVID-19 și la criza energetică acută și prelungită. Toate acestea au lăsat urme, în special au agravat unele dezechilibre care reprezintă adevărate frâne în eforturile generale îndreptate spre crearea de condiții necesare unei creșteri economice susținute, inclusiv cu o componentă esențială, și anume cea ecologică, tot mai pronunțată.

O importantă direcție de acțiune identificată ca atare de majoritatea sondajelor de opinie vizează transferul unei părți consistente a creșterii economice în zona dezvoltării economice. În această privință, se impune o distincție clară între cei doi termeni. Nu orice creștere economică înseamnă și dezvoltare economică, ci numai aceea care permite o deschidere suficient de largă spre transformări de ordin calitativ, structural care să asigure un progres continuu în sfera socială, în ridicarea nivelului de trai. Și în această privință există temeiuri pentru întărirea încrederii în economie cel puțin pe două planuri: unul care indică majorarea consumului gospodăriilor populației, iar celălalt accelerarea procesului investițional. Pe ambele planuri, rezultatele înregistrate de la începutul anului în curs consemnează, în lumina statisticii oficiale, o continuitate remarcabilă pe o traiectorie ascendentă. Se conturează astfel premise favorabile pentru activitatea din anul viitor nu numai în sfera creșterii, ci și a dezvoltării în accepțiunea enunțată, cu toate implicațiile care decurg de aici și în privința încrederii în economia românească.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)