Un sondaj în rândurile unui eșantion reprezentativ de concetățeni a confirmat că aproape jumătate din totalul celor întrebați nu și-a amintit data la care țara noastră a devenit membru cu drepturi depline în Uniunea Europeană. Unii au fost chiar surprinși când li s-a indicat ziua de 1 ianuarie 2007. Este de reținut cel puțin o remarcă: „Vai, ce repede trece timpul!”. Sondajul nu s-a limitat, desigur, la o întrebare, ci a vizat multe aspecte de fond, de pildă raportul dintre beneficiile și dezavantajele apartenenței țării noastre la Uniunea Europeană.

Percepțiile sunt diverse, unele în vădită opoziție cu altele, dar cele mai numeroase puncte de vedere conțin aprecierea că aniversarea de la 1 ianuarie 2017 se cere însoțită de o evaluare serioasă, solid documentată, a ceea ce s-a împlinit și a ceea ce nu s-a împlinit în deceniul care a trecut de la momentul festiv care a marcat împlinirea unui adevărat PROIECT DE ȚARĂ: sondajele din intervalul în care a început procesul de preaderare și aderarea oficială, respectiv anii 1995-2007, au confirmat și reconfirmat că peste 80% dintre respondenți au considerat că dobândirea calității de stat membru al Uniunii Europene constituie un obiectiv național de primă însemnătate, adică exact ceea ce numim PROIECT DE ȚARĂ. Niciun alt obiectiv postdecembrist nu a întrunit un CONSENS NAȚIONAL de o asemenea anvergură.

Cum este evaluat, în prezent, procesul de integrare europeană a României interesează, firește, în cel mai înalt grad, însă nu trebuie să uităm că evenimente de o asemenea importanță nu pot fi apreciate corect dacă nu sunt situate în timp și spațiu, dacă nu ținem seama de condițiile concrete de atunci când au avut loc. Satisfacțiile sau dezamăgirile nu-și găsesc nici explicațiile, nici justificările dacă sunt rupte de contextul istoric.

Înainte de a recurge la câteva concretizări referitoare la bilanțul ultimilor zece ani, nu putem să nu reamintim că prima organizație profesională din România care a deschis drumul spre integrarea europeană a fost CECCAR. În 1996 a declanșat procesul de aderare la Federația Experților Contabili Europeni (FEE), ca premisă a obținerii statutului de membru cu drepturi depline. De atunci, Corpul este un participant activ, unanim apreciat, la conceperea și îndeplinirea obiectivelor organizației profesionale reprezentative la scară europeană.

Revenind la tema propriu-zisă, reținem că în manifestări publice și în presă se evocă, tot mai des, împlinirea a 10 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană și se trece la alcătuirea unui bilanț cât mai nuanțat posibil. Cu alte cuvinte, percepțiile publice tind să depășească stările predominant emoționale și să mute centrul de greutate al evaluărilor în zona raționalului, a argumentelor bazate pe fapte.

Dintre numeroasele fapte și date care merită să fie reamintite, calculate, evaluate am ales, pentru însemnările de față, doar dinamica produsului intern brut. În cei zece ani de la aderare, PIB-ul României a crescut cu 63%. Este un ritm deosebit, mai ales dacă avem în vedere căderea din perioada de vârf a crizei globale. O apreciere mai aplicată impune însă raportarea la media înregistrată la scara Uniunii Europene. Elementul cel mai potrivit pentru comparații este paritatea puterii de cumpărare. În deceniul la care ne raportăm, PIB pe locuitor a crescut în țara noastră de la 41 la 57% față de media pe Uniunea Europeană.

În prezent, cum se știe, ocupăm primul loc în UE în ceea ce privește ritmul creșterii economice în 2016, ceea ce atestă că avem de-a face cu un proces consistent, de natură strategică, prin care urmărim și realizăm, cel puțin în parte, țelul de a diminua tot mai mult decalajele care ne despart de media pe Uniunea Europeană.

O analiză adecvată impune luarea în considerare a unui număr considerabil de alți indicatori. Întrucât creșterea economică nu presupune obligatoriu și dezvoltarea economică, trebuie remarcat că sporul de PIB s-a reflectat în mai mică măsură în elementele de ordin calitativ. Acestea sunt cele care sunt conținute, în cea mai mare măsură, în definiția conceptului de dezvoltare economică. De fapt, este vorba despre dezvoltarea factorului uman. Repet, nu-mi propun să abordez bilanțul celor 10 ani pe toate fațetele, ci doar să reamintesc un moment de cea mai mare importanță pentru istoria noastră recentă, moment care ne-a implicat pe toți și, deși implicarea a fost de grade diferite, precum și efectele de altfel, faptul că am fost în stare, împreună, să ducem până la capăt PROIECTUL DE ȚARĂ reprezentat de aderarea la Uniunea Europeană dă măsura exactă a potențialului de dorință, dar și de putință al întregii națiuni. Este, incontestabil, premisa esențială pentru a asigura un viitor mai bun țării, implicit tuturor concetățenilor noștri.