Un nou loc de joacă se construiește în fiecare zi în România; jumătate dintre spații sunt în locuri publice
Numărul 22, 8-14 iunie 2022 » Roza vânturilor
Un nou loc de joacă se construiește în România în fiecare zi însă numai puțin peste jumătate dintre locurile de joacă construite sunt în spații publice în care copiii pot avea acces neîngrădit, arată o analiză a unei companii care monitorizează piața de construcții și proiectele de investiții, citată de Agerpres. Timiș (35), Cluj (33) și Sibiu (28) sunt județele în care se construiesc cele mai multe locuri de joacă. Cu 27 de locuri de joacă, Bucureștiul este urmat de județele Bihor (cu 26 de locuri de joacă noi) și Constanța (25 locuri de joacă), potrivit analizei IBC Focus care a monitorizat în ultimul an (mai 2021 - mai 2022), prin platforma Victa.ro, 628 de șantiere și proiecte ce reprezintă și construirea de locuri de joacă.
„Monitorizăm șantierele de pe întreg teritoriul țării și este important să vedem care sunt cei mai activi dezvoltatori de proiecte de locuri de joacă. Vestea bună este că majoritatea proiectelor sunt noi - 360, la nivel național. Practic, putem spune că în fiecare zi în România se construiește un nou loc de joacă. Un sfert dintre proiectele monitorizate sunt locuri de joacă existente care se află în modernizare în prezent”, a declarat Andrei Spătaru, CEO al companiei IBC Focus.
Analiza nu a luat în calcul achizițiile directe făcute de diverse autorități pentru echipamente de locuri de joacă. Conform SEAP, în ultimele 12 luni au fost identificate circa 100 de astfel de achiziții, iar valoric nu sunt reprezentative.
Statul este cel mai mare și important investitor în crearea de locuri de joacă pentru copii în condițiile în care peste 80% din locurile de joacă monitorizate sunt cu finanțare de la stat. Pe de altă parte, aproape jumătate (45%) dintre locurile de joacă anunțate sunt create în cadrul grădinițelor, școlilor și creșelor. În general, aceste locuri de joacă nu sunt deschise publicului larg. În prezent, există în lucru un proiect legislativ care își propune să permită folosirea gratuită a terenurilor de sport din curtea școlii și în afara orelor de program, subliniază sursa citată.
„De asemenea, sectorul privat contribuie la realizarea de locuri de joacă, dar investițiile sunt reduse (de exemplu, în cazul ansamblurilor imobiliare care uneori sunt obligate să creeze spații de joacă, puțini sunt aceia care investesc în calitate). Mai mult, spațiile nu sunt întreținute corespunzător pentru că puține ansambluri mai investesc ulterior în întreținerea locurilor de joacă. Tot în zona privată mai sunt hotelurile și pensiunile, care creează spații mici de joacă pentru a atrage familii - dar nici aici investițiile nu sunt semnificative. Deși nu sunt numeroase, cele mai moderne investiții în locuri de joacă sunt realizate de către investitori privați, marea majoritate fiind dezvoltate ca businessuri antreprenoriale noi. Aceste investiții pot fi remarcate de obicei în marile centre comerciale (mall-uri) sau în spații tematice dedicate”, se arată în analiza de specialitate.
Locurile de joacă nu sunt dotate, decât în mică măsură, cu echipamente de joacă destinate copiilor cu dizabilități, estimările indicând faptul că doar 5%-7% dintre spațiile de joacă create în România au astfel de echipamente, potrivit lui Andrei Spătaru.
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistic pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național
Toamna cinematografică, o adevărată... primăvară a creației artistice