La ora apariției numărului de față al publicației noastre se cunosc rezultatele oficiale aproape complete ale alegerilor parlamentare din 11 decembrie a.c. Astfel, se configurează, în primul rând, structura politică a actualului Parlament al României. Programele electorale au oferit, la rândul lor, o anumită perspectivă a obiectivelor Legislativului pentru mandatul constituțional de patru ani. Similitudinea unor „ținte”, centrate mai ales pe posibile efecte sociale, îndreptățește, în mare măsură, predicțiile referitoare la agenda noului Parlament.

Sintagma „un nou început” din titlul acestui comentariu, inspirată de sloganul electoral al președintelui SUA, J. F. Kennedy, nu vizează altceva decât sublinierea faptului că mandatul încredințat de alegători noilor senatori și deputați înscrie pe primul loc necesitatea unei acțiuni bine gândite, îndreptată spre numeroase schimbări real-pozitive pe toate planurile. Votul a avut un pronunțat caracter critic, în speranța într-un mâine mai bun. Din acest unghi de vedere, apar mai clar definite prioritățile electoratului.

Atât sub influența uriașelor valuri de promisiuni, cât mai ales ca o consecință directă a imperativelor realității, ale vieții de zi cu zi, alegătorii au dat semnale cât se poate de clare clasei politice, în sensul necesității unei reforme profunde a acesteia. Chiar dacă, în foarte multe cazuri, au prevalat – așa cum am mai remarcat – considerentele morale, trebuie spus că, direct și indirect, mesajele au avut o foarte puternică orientare spre economie, ca sursă a prosperității. Într-o expresie specifică profesiei noastre, accentul s-a pus pe mutarea centrului de greutate de la creșterea economică spre dezvoltarea economică, prin tot ceea ce semnifică cel de-al doilea concept, prin natura lui foarte cuprinzător. Pe concetățenii noștri îi interesează, într-o măsură mai mult decât concludentă, calitatea vieții proprii și a colectivităților din care fac parte.

Dacă extindem aceste elemente în sfera politicilor economice, observăm că, pe fond, promisiunile electorale dezirabile, sustenabile, nu cele marcate de populism, pot fi onorate doar prin politici publice, în cazul nostru, cele focusate pe economie. Un test esențial îl va constitui adoptarea bugetelor pe anul 2017. Am în vedere, desigur, în primul rând politicile de alocare a resurselor, dar și durata procesului legislativ consacrat adoptării respectivelor bugete. Aici avem de-a face cu cea mai puternică intercondiționare a economicului cu socialul, întrucât limitele veniturilor și ale cheltuielilor impun în mod obiectiv priorități, ierarhizări în funcție de posibilități, și nu în funcție de viziuni nerealiste. Pe ansamblu, acest proces legislativ, de departe cel mai important pentru marcarea unui „nou început”, se va constitui într-un moment al adevărului în care „apele se vor separa”, ieșind la iveală nu numai voința politică, ci și măsura în care noii parlamentari își vor demonstra competența și responsabilitatea. Mai ales în cazul în care se va opta efectiv pentru soluții bugetare multianuale, va fi posibil să se pună în practică strategiile realiste enunțate în timpul campaniei electorale. Cu cât se vor elibera mai repede noii aleși de tendințele populiste, cu atât mandatul lor va căpăta consistența dorită, iar reformarea clasei politice va parcurge un itinerar mai scurt de la slogan la practică. Remarca este valabilă și pentru alte componente ale politicilor publice, însă vom avea suficient timp la dispoziție pentru a constata ce se va întreprinde în noul Parlament al României în vederea împlinirii dezideratelor exprimate de alegători.