Nimic mai firesc ca, în condițiile actualei crize economice, dublată de criza sanitară, datele oficiale privind evoluția produsului intern brut (PIB) al României să fie amplu comentate. Tot atât de firesc este să se exprime puncte de vedere diverse, în funcție de numeroși factori obiectivi și chiar subiectivi. Cu toate acestea, nu putem ignora obligația de a se formula concluzii, cu cel mai înalt grad de generalizare, privind evoluția de ansamblu a economiei noastre naționale nu doar pe seama unui singur indicator, chiar dacă avem de-a face cu cel mai expresiv dintre cei utilizați în România și pe întregul mapamond. În plus, se cuvine să ținem seama de condițiile, cu totul speciale (excepționale, putem spune), în care au fost colectate și sintetizate datele „semnal” publicate de Institutul Național de Statistică (INS).

Înainte de a aborda mai pe larg acest subiect, apare util să ne reamintim de limitele estimărilor numite „semnal”. Este vorba despre o primă etapă dintr-un proces îndelungat de „rafinare” a datelor statistice referitoare la PIB, adică despre o sinteză operativă publicată la numai 45 de zile de la încheierea trimestrului de referință. Acestei etape îi vor urma două serii de date provizorii, ceva mai detaliate, care se publică după ce s-au operat sintetizări ale tuturor informațiilor disponibile.

În explicațiile INS privind metodologia calculării PIB s-a subliniat, încă din anii ’90 din secolul trecut (când s-a trecut la folosirea conturilor naționale), că estimările „semnal” au la bază date limitate, ceea ce a impus ajustări (corectări) până la forma definitivă, apărută peste doi ani în Anuarele statistice ale INS. Prin urmare, acesta ar fi un prim set de rezerve. Al doilea a fost formulat astfel de INS: „Estimările «semnal», precum și cele provizorii ale Produsului Intern Brut trimestrial sunt afectate de dificultățile provocate de criza pandemică, de instituirea stării de urgență și a stării de alertă. Aceste dificultăți au fost legate de colectarea datelor de bază care reprezintă intrări pentru conturile naționale și s-au concretizat printr-o creștere a ratei de non-răspuns. Pentru completarea informațiilor au fost utilizate surse alternative în vederea diminuării, cât mai mult posibil, a efectelor acestor cauze asupra calității indicatorilor produși. Conform practicii curente, datele publicate vor face obiectul unor revizuiri, conform calendarului comunicatelor de presă și politicii de revizuire a conturilor naționale publicate pe site-ul INS, pe măsură ce noi surse de date devin disponibile. În condițiile actuale, revizuirile ar putea fi mai mari decât de obicei”.

Incontestabil, avem de-a face și cu o temă din sfera deontologiei, întrucât, cu responsabilitate profesională, comunicatul INS ne atrage atenția asupra necesității de a manifesta prudență în evaluări, de a evita exprimarea unor opinii categorice când avem în vedere un proces aflat, încă, într-o fază incipientă.

O altă mare temă – care poate da mai multă substanță interpretării datelor referitoare la evoluția PIB în trimestrul al treilea și pe nouă luni din acest an – vizează limitele indicatorului propriu-zis. Nu este pentru prima dată când abordăm acest aspect și de aceea doar îl enunțăm în cele ce urmează.

Chiar dacă, prin toate metodele de calcul, ni se înfățișează, în dinamică, procesul de creare a valorii adăugate la scara întregii economii naționale, un tablou adecvat al stărilor de fapt (în cazul de față, la nivelul unui trimestru), rămân neacoperite extrem de multe componente ale ansamblului vieții economico-sociale. Firește, nu se pune, sub nicio formă, în discuție importanța indicatorului PIB, mai ales că ne permite să recurgem la comparații internaționale necesare, în special dacă îl raportăm la nivel de locuitor și la paritatea puterii de cumpărare. Dar repetarea se impune: sunt numeroase procese și fenomene economico-sociale deosebit de importante care „scapă” razei de cuprindere a PIB sau care sunt reflectate parțial în acest indicator sintetic.

În condițiile în care nu sunt luate în considerare aceste premise, se ajunge, în diferite analize și comentarii, la exprimarea de opinii insuficient fundamentate.

Totodată, comunicatul INS nu se rezumă la un singur termen de comparație, respectiv evoluția PIB în trimestrul al treilea față de trimestrul precedent. Este încurajator faptul că, prin această raportare, rezultă un spor de 5,6 procente, însă, față de intervalul similar din 2019, se înregistrează o scădere de 6%. Pe trei trimestre din 2020, situația este, de asemenea, preocupantă, adică o comprimare de 5,1 procente pe serie brută.

Fără să subapreciem elementele pozitive consemnate în evoluția PIB în al treilea trimestru al anului în curs, se impune a constata că o analiză privind întreaga economie românească din prezent și din viitorul previzibil implică luarea în considerare a dinamicii unui număr mult mai mare de indicatori. Numai prin îndeplinirea acestei condiții putem să vorbim, cu deplin temei, despre premise favorabile pentru concluzii viabile, pertinente.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)