Un test fundamental: capacitatea economiei de a rezista la șocuri
Numărul 9, 9-15 mar. 2022 » Comentariul ediției
Cu toate că a fost inclus în dicționare de foarte multă vreme, termenul reziliență a căpătat, în actualele condiții interne și externe, o greutate specifică, fără precedent, iar acest fapt generează – mai ales în sferele decizionale la toate nivelurile – preocupări majore cu un conținut practic, atât imediat, cât și dintr-o perspectivă strategică. În economie, ca, de altfel, în întreaga societate, capacitatea de a rezista la șocuri (definiția cea mai simplă și uzuală a rezilienței) a devenit decisivă, pe toate planurile, în perioada extrem de dificilă pe care o străbatem.
În contextul evocat se impune, înainte de toate, să ne referim la oferta agregată, adică la cantitatea de bunuri și servicii disponibilă în momentul de față la nivelul prețurilor medii, de data aceasta, în condițiile în care rata inflației înregistrează creșterile bine-cunoscute și receptate ca atare de noi toți. Experiența din perioada pandemiei confirmă că oferta agregată capătă un grad sporit de reziliență prin deplasarea modelului de business autohton spre integrarea producției cu logistica și cu procesul de comercializare. De aici, orientarea tot mai pronunțată a cererii agregate (într-o simetrie firească, măcar ca tendință) spre bunurile economice românești, în special agroalimentare și de aparataj electrocasnic. Avantajele comparative de care dispunem pot și trebuie mai eficient valorificate mai ales prin consolidarea lanțurilor de creare a valorii, cu accent pe cele de aprovizionare.
Nu este cazul să intrăm în detalii, însă este limpede că existența unor bunuri și servicii autohtone la standarde cât mai ridicate are un impact nemijlocit, pozitiv asupra întregii economii naționale și, în consecință, direct asupra condițiilor de trai.
Cum poate fi susținută o asemenea orientare de politică economică? Tot experiența acumulată în ultimii doi ani de criză multiplă oferă răspunsuri convingătoare, fie și numai preliminare. Reziliența multor firme a crescut în măsura în care s-a realizat o consonanță, o armonizare a politicilor publice la nivel local, regional și național cu acțiunile antreprenoriatului. Programele de sprijin public au avut efectele scontate tocmai acolo unde s-a optat pentru o strategie flexibilă a firmelor în funcție de schimbări, în condițiile păstrării potențialului lor. Aici, cuvântul decisiv și-au spus păstrarea și îmbunătățirea pregătirii profesionale a personalului, în special în sfera promovării noilor tehnologii, definitorii pentru era digitală.
Activitățile integrate includ, de regulă, tot ceea ce se înțelege prin conceptul de creație, respectiv proiectare, design, execuție, marketing, promovare etc., astfel încât să existe permanent un contact viu cu piețele de profil atât în țară, cât și în străinătate. Totodată, cultivarea tradițiilor și apelul constant la resursele naturale, precum și la cele derivate din interiorul spațiului național reprezintă o componentă obligatorie a procesului de optimizare a raportului calitate/preț. Este vorba despre creșteri organice care constituie, la rândul lor, un vector al rezilienței. Nu mai puțin relevante sunt responsabilitatea față de mediul înconjurător și, mai ales, în condițiile actuale, eficiența energetică.
Existența unor furnizori și beneficiari locali într-o stare de stabilitate, fie și numai relativă, generează suplimentar un sentiment de siguranță cu un tip de relații reciproce bazate pe încredere, pe continuitate și, nu în ultimul rând, pe solidaritate.
Toate aceste aspecte care, desigur, nu epuizează tema comentariului de față converg spre ideea că brandurile românești se cer susținute activ nu numai pentru contribuția lor esențială la consolidarea ofertei agregate, ci și ca modele demne de urmat, ca expresie la superlativ a noțiunii de succes, firește, în primul rând, economico-financiar, dar și de comportament etic. Susținerea pe care o subliniem este evident asigurată, în primul rând, de efortul propriu, în special în sfera inovativă, însă pentru promovarea produselor și serviciilor autohtone mai este nevoie de asociere, de unire a eforturilor în patronate, în cooperative și de sprijinul acordat de autoritățile publice administrativ-teritoriale și naționale. Cu alte cuvinte, reziliența nu este un dat pentru totdeauna, nici în cazul fiecărei firme și nici în formele existente în prezent, și, tocmai de aceea, se cer mereu reîmprospătate și îmbogățite adecvat modalitățile de împlinire a unui asemenea deziderat. Este, mai mult comparativ cu alte demersuri, un mijloc sigur de obținere a succesului în afaceri, mai ales în vremuri grele precum cele cu care ne confruntăm acum.
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistic pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național
Toamna cinematografică, o adevărată... primăvară a creației artistice