Aula Academiei Române a fost neîncăpătoare pentru cei care au dorit să participe la dezvelirea bustului lui Evanghelie Zappa. Evident, majoritatea celor prezenți erau „în temă”, personalitatea celui imortalizat într-o sculptură remarcabilă fiind cunoscută fie și numai prin date biografice sumare. Alocuțiunile care au prefațat dezvelirea bustului au completat, însă, cunoștințele întregului auditoriu cu elemente deosebit de relevante.

Astfel, s-a oferit explicația faptului că bustul lui E. Zappa își găsește locul firesc alături de cele ale unor mari oameni de știință și cultură români. E. Zappa – născut în Epirul de Nord (în momentul de față, o zonă care aparține Albaniei) în urmă cu exact 220 de ani, stabilit în Țara Românească, gazdă ospitalieră pentru revoluționarii greci, ridicați la luptă împotriva Imperiului Otoman – a donat 5.000 de galbeni (o sumă uriașă pentru acele timpuri) Societății Literare, precursoarea Academiei Române, astfel încât cel mai înalt for științific și cultural al țării noastre să dispună de o clădire adecvată, pe măsura importanței acestei instituții în istoria națională și universală.

Ceremonia prezentării bustului lui E. Zappa a avut loc în Ziua Limbii Elene, manifestare tradițională, dedicată celor 40 de secole de când se vorbește limba greacă, precum și momentelor de istorie mai îndepărtată sau mai apropiată care atestă vechimea și trăinicia relațiilor dintre poporul care a viețuit și viețuiește în spațiul carpato-dunăreano-pontic și cel care s-a statornicit în sudul Balcanilor. Or, multe momente ale acestei istorii au fost legate de numele și opera filantropică a lui E. Zappa, considerat a fi unul dintre cei mai remarcabili filoromâni. Donațiile sale au fost numeroase, în special cele destinate refacerii unor clădiri reprezentative ale Bucureștiului, distruse în timpul marilor incendii din anii ’30 ai secolului al XIV-lea.

Evanghelie Zappa a avut merite considerabile în inițierea demersurilor pentru reluarea Jocurilor Olimpice în 1857, donațiile sale constituind principala sursă de finanțare a construcțiilor necesare desfășurării întrecerilor sportive. Atena, capitala Republicii Elene, beneficiază de peste un secol și jumătate de celebrul Zappeion, complexul de edificii care include, printre altele, un stadion, un muzeu al artei vechi grecești, un amfiteatru pentru diverse reuniuni internaționale.

În cel mai simbolic mod cu putință, manifestarea despre care relatăm a îngemănat, într-o impresionantă unitate, rosturile științei, artei și sportului în dezvoltarea civilizației în România, Grecia și pe întregul mapamond. Acest mesaj a fost transmis cu căldură de reprezentanții Academiei Române, ai Uniunii Elene și Ambasadei Greciei în țara noastră, ai Comitetului Olimpic și Sportiv Român.

Firește, o mențiune specială se impune pentru autorul bustului, sculptorul Ion Sideri. Măiestria sa artistică este confirmată de numeroase premii și distincții. În același timp, a făcut parte din loturile canotorilor români la Olimpiadă. Nu mai puțin interesantă a fost și activitatea pe care a desfășurat-o în calitate de polițist criminalist, participant la cercetarea și dezlegarea enigmelor legate de cazuri celebre de omoruri în anii ’70-’80 din secolul trecut.

Mai precizăm că Ziua Limbii Elene este stabilită, în România, prin lege, ca o dovadă a prețuirii tradițiilor care s-au statornicit și consolidat de-a lungul mileniilor, precum și a realităților din zilele noastre marcate și de conviețuirea armonioasă dintre majoritatea românească și minoritatea greacă din țara noastră. A fost, deci, o autentică sărbătoare dedicată, deopotrivă, trecutului și prezentului, sub semnul valorilor perene ale întregii umanități.