Piața transporturilor rutiere a ajuns la o valoare de aproape 19 miliarde euro în anul 2023, dintre care 17 miliarde euro a fost transportul rutier de marfă, ritmul mediu anual de creștere al ultimilor 5 ani fiind de 8,5%, potrivit unui studiu al Uniunii Naționale a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR), citat de Agerpres. Conform aceleiași surse, sectorul transporturilor rutiere este primul exportator de servicii al României, cu 7,81 miliarde euro în 2023, în fața exportului de servicii IT de 7,772 miliarde euro și cu un sold pozitiv (export-import) de 6,226 miliarde de euro, înaintea soldului serviciilor informatice de 5,9 miliarde euro.

Contribuția transporturilor rutiere la formarea PIB a fost de 3% în anul 2022, iar 2,6% a provenit de la segmentul transporturilor rutiere de mărfuri.

Studiul mai subliniază că sectorul transportului rutier continuă să fie "coloana vertebrală în logistica mărfurilor". În ultimii doi ani, acesta a reprezentat 71% din totalul mărfurilor transportate (inclusiv maritim) sau 72% (exclusiv maritim) din parcursul total al mărfurilor măsurat în milioane tone - kilometri.

Din totalul comerțului exterior de mărfuri al României (milioane tone), transportatorii români transportă 57% din importurile de mărfuri ale țării și 66% din exporturi.

În ceea ce privește perspectivele transportului rutier de mărfuri din România la orizontul anului 2030, "este așteptată să crească cererea serviciilor de logistică și transport de mărfuri din 2025", după depășirea crizei inflaționiste actuale, datorită impulsului pe care industria prelucrătoare îl va primi, în principal, în urma expansiunii comerțului electronic și a dezvoltării lanțurilor de aprovizionare.

"Aderarea României în spațiul Schengen cu frontierele terestre este o urgență. Printre efectele negative ale neaderării la Schengen se numără: pierderi financiare în industrie (pierderi de 2,55 miliarde de euro anul trecut, 2,41 miliarde euro în 2022 și 19,1 miliarde de euro în perioada 2012 -2023) sau timpi de așteptare în frontieră extrem de lungi (8-16 ore uzual la frontiera cu Ungaria, 3 zile în perioadele de sărbători, cu maxim istoric de 5 zile, la intrarea în Bulgaria, timpi de așteptare de 20-30 de ore uzual, cu 3 zile vara și 7 zile standard pentru camioanele cu mărfuri pentru Austria)", arată cercetarea.

Potrivit studiului, restricțiile impuse de Pachetul Mobilitate 1 vor continua să influențeze activitățile de cross-trade și cabotaj ale transportatorilor români. Reprezentanții UNTRR susțin că aceștia încă așteaptă hotărârea Curții Europene de Justiție, după ce Avocatul General al UE a recomandat anularea obligației întoarcerii acasă a camioanelor. Acțiunea sa a fost demarată ca urmare a contestațiilor depuse de UNTRR și de alte state membre, încă din 2020.

"Criza șoferilor profesioniști rămâne o provocare majoră pentru firme. În prezent, transportatorii rutieri se confruntă cu un deficit de până la 33.800 de șoferi profesioniști de camion. Pentru perioada 2023 - 2030, scenariul conservator de prognoză arată o creștere anuală de 1% în volum și 8% în valoare a pieței transportului rutier de marfă, care este estimată să ajungă până la aproape 30 de miliarde de euro", mai arată cercetarea.

În 2024, costurile generale de operare ale transportatorilor rutieri sunt așteptate să crească cu până la 15% (din cauza majorării accizelor, a tarifelor RCA, a timpilor mari de așteptare la frontiere, a noilor taxe pe CO2, a prevederilor impuse de Pachetul Mobilitate 1 sau din cauza costurilor cu retro-echiparea obligatorie cu tahograf inteligent 2), lucru care va antrena scumpiri în lanț la consumatorul final.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)