Pe măsură ce se înmulțesc informațiile oficiale privind rezultatele înregistrate în ultimele două luni din al treilea trimestru al anului în curs, devine tot mai clar că prelungirea și agravarea pandemiei au influențat puternic întreaga economie și viața cotidiană a concetățenilor noștri.

Avem în vedere procesele complexe de pe întregul lanț de creare a valorii, precum și finalitatea eforturilor de menținere și chiar de creștere a volumului de activități în ramuri de bază ale economiei, între care energetica, industria prelucrătoare, construcțiile, comerțul cu amănuntul.

Cum este firesc, nu numai apropierea iernii, ci și explozia prețurilor determină o preocupare specială legată de securitatea energetică. Astfel, în primele opt luni ale anului, resursele de energie primară au crescut cu 10,1%, iar cele de energie electrică cu 8,4%, comparativ cu perioada similară din 2020. Măsurile menite să completeze stocurile, în special la gazele naturale, urmăresc prevenirea unor eventuale întreruperi și diminuări ale cantităților furnizate, îndeosebi în cazul în care prevederile contractelor pentru import nu vor fi respectate integral. Cât privește prețurile la gazele naturale și la energia electrică sunt – cum se știe – în curs de definitivare decizii importante, inclusiv posibilitatea plafonării acestora cel puțin pentru sezonul rece.

Dacă ne referim la prețuri, în general, și mai ales la cele de consum, datele pe luna septembrie sunt de natură să genereze justificate îngrijorări: rata inflației a ajuns, de la începutul anului, la 5,6%, iar rata anuală a inflației, respectiv cea care raportează luna septembrie 2021 la luna similară din 2020, a fost de 6,3%. În acest context, este de așteptat ca decizia Băncii Naționale a României de majorare a dobânzii-cheie să aibă efectul scontat în sensul temperării inflației, după cum o re-echilibrare a raportului dintre ofertă și cerere ar urma să determine, dacă nu reducerea, măcar menținerea prețurilor la produsele și serviciile de bază, cele care alcătuiesc coșul zilnic de consum. Situația este presantă, astfel încât toate pârghiile legale, inclusiv cele care vizează respectarea necondiționată a principiilor și regulilor concurenței loiale, se cer utilizate pentru a se obține și un raport mai favorabil între rata inflației și evoluția câștigurilor salariale. În această privință, datele cele mai recente (cele pentru luna august a.c.) indică o diminuare a salariului real față de luna precedentă cu 1,8%.

Tot informațiile statistice referitoare la luna august și la întreaga perioadă de opt luni de la începutul anului reconfirmă tendința de creștere a consumului populației, fapt reflectat îndeosebi de evoluția comerțului cu amănuntul. De pildă, în intervalul ianuarie – august 2021, volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul (cu excepția comerțului cu autovehicule și cu motociclete) s-a majorat în serie brută cu 12,4% și în serie ajustată cu 11,2%.

Evident, evoluțiile contradictorii atestate de statisticile oficiale indică, deopotrivă, persistența crizei pandemice și a celei economice, ambele agravate și de numeroase influențe externe. Argumentul cel mai puternic îl constituie situația din comerțul internațional al țării noastre. La finele lunii august, bilanțul pe opt luni din acest an indică un deficit al balanței comerciale de 14,6 miliarde de euro, mai mare cu 3 miliarde de euro față de perioada ianuarie – august 2020. Firește, este pozitiv că într-o conjunctură europeană și mondială nefavorabilă, exporturile românești s-au majorat cu 24,4%. Însă, cum s-a văzut, importurile, în special cele determinate de prelungirea pandemiei, au sporit cu aproape 25%.

Toate aceste date se cer, desigur, analizate și prin prisma a ceea ce este previzibil pentru perioada următoare, întrucât apare necesară, mai mult ca oricând, întărirea capacității de rezistență, în special la șocurile economice externe, dată fiind deschiderea tot mai largă a țării noastre către lume. Stările de fapt evocate confirmă posibilitățile reale de creștere a rezilienței economiei noastre naționale, iar măsurile prudențiale și cele pro-active de la toate nivelurile, începând cu cele de bază – zona principală de exercitare a profesiei contabile – se cer puse pe primul plan al preocupărilor actuale și de perspectivă. De coerența și consonanța respectivelor decizii depinde, într-o măsură considerabilă, ieșirea din crizele cu care ne confruntăm și revenirea la normalul pe care ni-l dorim cu toții.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)