Într-un articol referitor la execuția bugetelor locale se afirma că „există persoane pentru care banul public nu are nicio valoare, ei fiind interesați numai de cheltuirea lui în propriul interes”. În afara dezacordului gramatical trebuie subliniat că, pe fond, avem de-a face – în acest caz – cu o fractură logică. Dacă „banul public” n-ar avea „nicio valoare” pentru respectivii, atunci nu ar exista nici „interesul propriu” de a-l „acumula”.
Incontestabil, a crescut gradul de interes public față de evoluția produsului intern brut (PIB). Faptul că, la nivel de masă, s-a înțeles mai bine decât în perioadele precedente că un spor de PIB înseamnă, în esență, creștere economică, a fost și este de natură a determina un curent cvasigeneral de analiză și interpretare a celui mai sintetic indicator economico-social utilizat până în prezent.
Într-o informație de presă, comentându-se unele date statistice, s-a afirmat că „slăbirea ritmului activității este atestată și de scăderea numărului de contracte neexecutate de la 50 la 46 la sută”. La o privire, chiar în „fugă”, apare limpede că, în condițiile în care scade numărul de contracte „neexecutate”, ritmul activității nu a slăbit, ci – dimpotrivă – a crescut.
Institutul Național de Statistică (INS) a informat că, la sfârșitul lunii mai a.c., existau 4.846.000 de angajați. Poate că acest număr nu spune prea multe. De aceea, se impune a preciza că este vorba despre un nivel-record în ultimele două decenii. Fie și numai acest fapt este suficient pentru a ne îndemna să examinăm, din mai multe perspective, asemenea date de cel mai larg interes.
Nu este dificil de constatat că s-a readus în atenția publică, inclusiv în presă, cu o frecvență deosebită, substantivul „afaceri” (bunăoară, discuția referitoare la „impozitul pe cifra de afaceri”). Astfel, au apărut și tot felul de formulări care, în bună măsură, reprezintă abateri de la normele lingvistice și logice.
Pentru titlul însemnărilor de față am ales celebrul vers din opera, nu mai puțin celebră, a lui George Topârceanu, dintr-un motiv lesne de imaginat: când se desfășoară, în spațiul public, mai ales în anumite segmente ale presei, print și audiovizuale (în care își găsesc nejustificat locul și abordări neprofesioniste), „lungi prilejuri de vorbe și de ipoteze”, este reconfortant să găsești abordări lucide, raționale asupra unor teme de cel mai larg interes și pentru profesioniștii contabili.
Dacă exprimarea „la liber” (adică fără textul aferent) mai admite unele neglijențe în materie de „stil”, exigențele sunt incomparabil mai mari atunci când avem de-a face cu formulări scrise, indiferent dacă utilizăm stiloul, creionul, pixul ori calculatorul. Mai ales în unele publicații online, găsim texte care merită să fie consemnate cu semnul minus.
Dacă în luna mai a.c. datele statistice provizorii (1) referitoare la evoluția produsului intern brut pe primul trimestru au provocat o surpriză de proporții, acum, în iulie, comunicatul Institutului Național de Statistică (INS) pe aceeași temă – este vorba despre o „treaptă” superioară de analiză și sinteză sub forma datelor provizorii (2) – a fost primit de majoritatea analiștilor cu un calm desăvârșit. Sporul de PIB de 5,7% în intervalul ianuarie-martie 2017 – cel mai înalt din UE – contestat la început (sub efectul amintitei surprize) nu mai constituie în prezent obiect de controversă.
Festivalul Cărților Deschise, o fereastră spre fascinanta lume a cunoașterii
De 1 și 8 Martie „un cântec, un zâmbet, o floare” oferite mamelor, soțiilor, prietenelor, colegelor noastre
Arta Thaliei – de la viață pe scenă și de la scenă la publicul larg
Ziua Brâncuși sub semnul omagierii unei opere inestimabile
Pe întregul cuprins al țării, manifestări prin care toate artele transmit un mesaj comun, autentic umanist
Iași – opt zile de concerte memorabile
Zeița Thalia inspiră formule inovative în arta spectacolului
Ample programe științifice și culturale dedicate marilor personalități ale istoriei naționale