Una dintre cele mai frecvente erori de exprimare – în scris și în viu grai – este nerespectarea raportului dintre parte și întreg. O confirmă, între multe altele, o foarte rapidă trecere în revistă a presei cotidiene din 8 aprilie a.c. Astfel, ne-a fost dat să citim, tot între multe altele, următoarele exemple de același tip.
Când mai toată lumea fierbe sub impactul unor informații imposibil de ignorat, există riscul ca subiecte care țin de viața cotidiană, mai ales de profesie, să pară de-a dreptul nimicuri, reziduuri ale rutinei, ale obișnuințelor. Chiar așa: pot fi evitate – dat fiind interesul public major – subiecte precum cele legate de banii murdari depuși în Panama, tentativele de compromitere a procurorului-șef al DNA, cazurile de mare corupție cu implicarea unor politicieni de prim rang, demersurile pentru schimbarea reglementărilor referitoare la interceptări, legate de combaterea (de fapt, de prevenirea) actelor de terorism?
Întreprinderile mici și mijlocii, prezent și viitor
Convorbire cu prof. univ. dr. Ovidiu Nicolescu, președintele Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR).
Introducerea acestei rubrici în deschiderea numărului de față al revistei noastre a fost impusă de necesitatea de a asigura procesului de comunicare acele calități fără de care este dificil și, uneori, chiar imposibil să ne înțelegem unii cu alții. Or, agresiunile la care este supusă, zi de zi, limba română, mai ales în spațiul audiovizual și în cel virtual, ne obligă să acționăm pentru a „curăța” comunicarea interumană nu numai de reziduuri, ci și de erori care deformează grav sensul cuvintelor, sintagmelor, propozițiilor și frazelor.
În mod tradițional, actuala perioadă a fost și este marcată de reuniuni care au drept principal scop conturarea bilanțurilor pentru anul precedent. Chiar și simpla pronunțare a cuvântului bilanț te duce cu gândul, în primul rând, la clasica operațiune contabilă concretizată într-un document de sinteză care, sub forma cunoscutului tabel, consemnează dubla reprezentare a patrimoniului, în activ și pasiv.
Când ziua de 24 martie 2016 a fost declarată ZI DE DOLIU NAȚIONAL, apare cât se poate de evidentă dificultatea de a găsi o temă mai importantă decât cea care privește apărarea dreptului la viață, inclusiv prin manifestarea reală a solidarității cu victimele unor atentate de amploarea și implicațiile celor care s-au comis la Bruxelles în ziua tragică, neagră de marți, 22 martie 2016. Fără urmă de îndoială, ceea ce se întâmplă în prezent în lume sub amenințarea teroristă nu poate lăsa indiferent pe nimeni.
Am avut posibilitatea, aș zice chiar privilegiul, să particip ca invitat la lucrările Conferinței Naționale a CECCAR. În însemnările de față nu mă voi referi în detaliu la documentele prezentate și deciziile adoptate, întrucât sunt menționate, în sinteză, în acest număr al publicației noastre. De altfel, textele integrale au fost remise filialelor în timp util pentru a fi studiate.
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național
Toamna cinematografică, o adevărată... primăvară a creației artistice
Noaptea Albă a Filmului Românesc a revenit la București, Cluj-Napoca și Timișoara
Festivalul și concursul „George Enescu”, ediția 2024 – încununare a șase decenii de performanțe muzicale
O expoziție inedită despre măiestrie și fantezie în arhitectura interbelică
Cu dronele, la „înălțimea” unui spectacol multimedia: Simfonia Campionilor
Revitalizarea și valorizarea unui tezaur inestimabil: monumentele istorice
Litoralul, o imensă scenă a artei de calitate